Ce-o doare pe Craiova
Doar ce-am sugerat că nu cred în șansele Universității la titlu, care ar fi primul după 1991, că fanii alb-albaștri m-au și luat în primire.
![Permalink to Ce-o doare pe Craiova](https://blogsport.gsp.ro/ioanitoaia/wp-content/uploads/sites/2/2021/01/craiova-930x524.jpg)
Deși afirmația mea se baza pe faptul că, lider vreme de 8 etape, cel mai recent în etapa 13, Craiova a ajuns după 17 runde pe locul 3. La 4 puncte de FCSB și la 3 de CFR. Senzația că ea a pierdut și pierde teren era susținută de argumentul că n-a câștigat niciunul dintre ultimele 4 meciuri, pe parcursul cărora a marcat un singur gol! Prin Cicâldău, la Giurgiu.
Dacă ne uităm pe golaverajul lui U, 20-10, ne lămurim imediat de ce suferă formația din Bănie. În măsura în care s-a apărat foarte bine, fiind a doua (după CFR) la numărul de goluri încasate, Craiova a înscris nepermis de puțin pentru o echipă ce visează să câștige campionatul. Într-un clasament al golurilor marcate, s-ar situa pe poziția 8-10, la egalitate cu Dinamo și cu Voluntari. Iar gruparea ilfoveană se află pe 14, loc de baraj.
Să mai notăm că numai 11 din cele 20 de goluri ale oltenilor au fost realizate de atacanți, Koljici 6, Ofosu și Bărbuț câte două, A. Ivan unul. Celelalte 9 s-au datorat mijlocașului Cicâldău, golgeterul lui U cu 7, și fundașului Bancu (două). Ce reiese de aici? Că având doar 6 marcatori, iar golgeter un mijlocaș, Craiova e în urmă, deficitară, în ceea ce privește eficacitatea. Grava accidentare a bosniacului Koljci din etapa 6, fractură de peroneu, a costat-o scump. Au mai tras-o în jos transferul lui Mihăilă în Italia, plecarea a meritat însă banii, ca și lipsa publicului, capitol la care Universitatea n-avea rival în L1.
Se poate spune că Papură și, deopotrivă, predecesorul său, italianul Bergodi, au reușit să pună la punct defensiva. Oarecum logic, căci vorbim despre doi foști apărători. Totodată, aducerea surprinzătoare a veteranului Marius Constantin, 36 de ani împliniți în octombrie, i-a oferit liniei de fund un plus de experiență, dar și de siguranță. O bilă albă și pentru râvna și constanța căpitanului Bancu.
Papură n-a rezolvat însă, socotind că Bergodi a beneficiat și de serviciile lui Koljici, problema atacului. Compartiment în care nici noile achiziții, Mamut, Ofosu ori Câmpanu, nici jucătorii mai vechi, gen. A. Ivan, Bărbuț ori Baiaram, n-au dat randamentul dorit. Croatul de 23 de ani Mamut, vârful de la care se aștepta să-l facă uitat pe Koljici, n-a înscris niciun gol în 11 partide, dar să ne reamintim de unde a venit! De la Inter Zapresici, locul 14 în liga secundă croată! Deși talentați, mai ales cel dintâi, puștii Baiaram (18 ani) și Câmpanu (20) sunt încă prea cruzi. La rându-le, Bărbuț și Ofosu alternează prestațiile bune cu cele dezamăgitoare.
În general, banca de rezerve fiind săracă, revirimentul s-ar lega de reintrarea lui Koljici. Care va avea însă nevoie, firește, de o perioadă de acomodare.
S-a dovedit inspirat cel care a zis că, pentru a câștiga trofee, unei echipe îi trebuie fotbaliști de calitate și antrenor care să știe ce înseamnă lupta pentru titlu. Numai că aceștia costă, iar Rotaru n-ar părea dispus să mai investească într-o formație ce riscă să rateze încă un campionat. Al câtelea?!
Așa s-ar explica de ce nu renunță la Papură. Ca să nu bage mâna în buzunar. Personal, nu împărtășesc această variantă. Înclin să cred că Rotaru îl păstrează pe Papură nu din zgârcenie, ca să nu cheltuiască, ci din sentimentalism și din orgoliu. Spre a demonstra că n-a greșit când l-a pus. Mă îndoiesc însă, nu mă bucur s-o spun, că Universitatea va fi în stare să câștige titlul. Nici valoric, nici numeric, actualul ei lot nu reprezintă vreo garanție.