American Bully
Povestea lui Ryan Lochte, acum suspendat pentru dopaj, e trasă la indigo cu a elevului cu merite sportive, care își permite mai multe decât ar trebui
Mai țineți minte istorioara aceea ușor tulbure din timpul Jocurilor Olimpice de la Rio, în care Lochte și alți câțiva înotători americani au inventat că au fost victimele unui jaf armat? De fapt, vandalizaseră, beți, o stație de benzină și paznicul îi amenințase cu arma, făcându-și meseria. Acest eveniment, comprimat aici în două fraze, a ocupat atunci cel puțin o săptămână din atenția publicului.
Era greu de admis, așa că a fost presărat de la început până la sfârșit cu minciuni demne de Hollywood și cu victimizarea automată, dar total falsă, a eroilor din bazin.
Ryan Lochte, 33 de ani, omul care se află pe locul doi la capitolul medalii olimpice câștigate, după compatriotul său, Michael Phelps, se purtase ca un descreierat, ca sportivul perfect din liceele americane, căruia, datorită unei fracturi culturale pe care mai toată lumea o recunoaște, i se cuvine totul. Acel bully cu coroniță pentru performanță care are toate fetele, cel mai bun loc la cantină și loc asigurat la facultate și care poate umili și brusca pe toată lumea. Întreaga școală e a lui. Așa cum, în 2016, Lochte a crezut că Brazilia și poliția din această țară sunt ale lui, doar pentru că este campion olimpic. Atunci, Comitetul Olimpic American l-a pedepsit cu o suspendare de 10 luni, pentru jaful mistificat și pentru imaginea pe care și-a creat-o lui și colegilor săi.
Acum câteva zile, Ryan Lochte a acceptat o suspendare de un an și două luni pentru dopaj. Pentru o perfuzie intravenoasă interzisă, pentru care nu avea recomandare medicală, cu care înotătorul s-a pozat și s-a postat pe Instagram, cu ace în vene și cu un zâmbet victorios întins pe toată fața. Relaxat. Ca și cum asta ar fi făcut toată viața – injecții cu vitamine și cine mai știe cu ce, din vestiarul de liceu până acum, când ai crede că e un sportiv matur și experimentat.
Pentru prima data însă, colegii sportivi l-au trădat – au spus mai toți că pedeapsa e întemeiată. Ca și cum au răsuflat ușurați că influența negativă se îndepărtează întrucâtva. Cel mai bun înotător activ al Americii e un puști genial pe care nu-l mai suportă nimeni.