La mica înțelegere

Târâș-grăpiș, sub semnul unei pandemii ce-a amânat multe partide și chiar a anulat 7, s-a sfârșit sezonul competițional 2019-2020

L-a legitimat în 6 august Comitetul de Urgență al FRF, for care a luat, cu acordul Comitetului Executiv, o serie de măsuri neobișnuite. Implicit pe aceea de a nu mai retrograda automat nimeni din Liga 1, viitoarea ediție de campionat având să reunească la start 16 participante, nu 14.

Lumea fotbalului a rămas cu impresia că, procedând așa, FRF a urmărit să o ajute pe Dinamo. Să salveze un brand recomandat de câștigarea a 18 titluri. Părerea mea e că înainte s-o ajute pe Dinamo, a ajutat-o pe Poli Iași. Deoarece, dac-ar fi disputat și cele 5 restanțe (între care „dubla” cu Chindia, picată matematic), Dinamo ar fi putut realiza 6 puncte din 15 posibile, moment în care ar fi depășit-o pe Poli. Cum aceasta a susținut toate cele 14 întâlniri din play-out, ar fi căzut pe loc direct retrogradabil.

Concluzia e simplă. Până să-i dea o mână de ajutor lui Dinamo, care n-a terminat stagiunea pe teren din pricina coronavirusului, FRF a avut grijă de Poli Iași, grupare prezidată de ex-federalul Ciprian Paraschiv. Când se aude că Răzvan Burleanu e amic și cu Bogdan Bălănescu, directorul general al „câinilor roșii”, n-ar strica să ne aducem aminte că prietenul adevărat la nevoie se cunoaște.

Legat de asta, continuă să circule scenariul, cât de întemeiat?, că Dinamo și Poli, îndreptățite să fi disputat finala Cupei în detrimentul lui FCSB și al lui Sepsi (știți povestea, n-o mai reiau), n-au bătut cu pumnul în masă, n-au făcut scandal, tocmai deoarece administrația federală le-ar fi asigurat că, dacă pun batista pe țambal, scuzați expresia, găsește ea o soluție să le scape de retrogradare. Exact așa cum se va și întâmpla.

În consecință, Dinamo nu și-a ținut promisiunea că se va adresa la TAS, unde-ar fi putut obține câștig de cauză, apreciază juriști demni de crezare, iar Poli nici măcar n-a mai sesizat FRF! S-a mers, scuzați-mă iarăși, pe blat, la mica înțelegere. Îmi dai ca să-ți dau și închidem cazul.

Scenariul pare plauzibil și pentru că, întâia oară în 5 ani și jumătate de domnie, Burleanu a admis public că eroarea privind dreptul de joc al lui A. Vlad și Bouhenna, folosiți ilegal în semifinalele Cupei, a aparținut federației. Pasămite, a încercat președintele să îndulcească tonul, regulamentele FRF „nu s-ar fi corelat”. Fals. Cele în discuție, Disciplinar și de Organizare, se contrazic. Întrucât cel din urmă, emis ultimul, stipulează anularea prevederilor din celălalt, nici A. Vlad și nici Bouhenna n-aveau calitatea să evolueze în semifinale. De aici concluzia, la îndemâna oricui, că finala Cupei trebuia jucată între Iași și Dinamo, nu între Sepsi și FCSB!

Lui Burleanu et Comp. le-a venit însă ca o mănușă toată această tevatură. Pe de-o parte că au putut implementa formula cu 16 echipe, variantă vehiculată frecvent de șefii FRF. Pe de alta că au reușit să justifice de ce-au plătit 100.000 de euro unei firme olandeze de consultanță care, după o îndelungată și profundă expertiză, generos remunerată, a izbutit să descopere mai întâi apa caldă, apoi mersul pe jos! Chiar era nevoie de niște olandezi și de o căruță de bani pentru a afla că apa-i udă și pământul rotund!