Cel mai tare din parcare 

Cum am anticipat eu și alții, Edi Iordănescu i-a zis nu lui Gigi Becali.

După Dică, și Iordănescu. Așa a căzut varianta că Steaua (FCSB) ar fi o echipă de nerefuzat. Prilej menit să-l lămurească pe latifundiarul din Pipera că nu totul se vinde și se cumpără pe lumea asta. Iată, mai există antrenori care pun independența tehnică mai presus de mărimea salariilor și de calitatea condițiilor de lucru. O lecție din care mă îndoiesc însă că Gigi Becali va învăța ceva.

Acum, cred că soluția cea mai bună era Walter Zenga. Dacă atât el, cât și patronul ar fi depășit momentul rupturii din vara lui 2005. Când italianului i s-a arătat ușa cu doar trei etape înaintea finalului unui campionat adjudecat până la urmă de Steaua. Susțin că Zenga merita luat în seamă tocmai deoarece cred că nu-l mai interesează nici gloria, nici bani. Le are pe amândouă.

Când scriam rândurile de față, s-a confirmat oficial instalarea lui Bogdan Andone, 44 de ani, ex-secundul lui Șumudică și, până zilele trecute, al lui Teja, ca antrenor la FCSB. Dincolo de felicitări, nu-mi ascund unele rezerve. Similare cu cele exprimate la instalarea recent mazilitului Teja. Părerea mea e că FCSB ar fi avut nevoie, dacă-și propune cu adevărat câștigarea titlului, de un tehnician versat, nu de unul aflat în prima parte a carierei. Pentru că-și ia antrenor pentru prezent, nu pentru viitor. Deși o spun fără vreo satisfacție, cu Teja am intuit corect. Băiat fin și școlit, dar nu pentru astăzi.

Poate pentru mâine. Tocmai de aceea găsesc posibil, chiar nu exclud, să se repete povestea, cu Andone pe post de victimă. Oricum, numirea lui mi se pare un risc fără acoperire.

Altfel, la despărțirea de Dinamo, care l-a demis pe neașteptate, Mircea Rednic a reclamat: „Problema este că nu avem stadion, iar firma aia a lui Ionuț Negoiță nu deține palmaresul. Nu deține nimic!”. Trebuie să-i dăm dreptate. Astea sunt probleme serioase, de rezolvat urgent. Dar la fel de serioasă, dacă nu chiar mai, e aceea că Dinamo a jucat constant slab cu Rednic pe bancă. Dezamăgitor.

În ciuda promisiunilor niciodată onorate, a angajamentelor sforăitoare, Dinamo a terminat sezonul pe locul 9, cel mai prost din istoria de 71 de ani ai grupării. Ce părea strategie s-a demonstrat a fi lipsa oricărei strategii. Probă că Dinamo a folosit 45 de jucători, dintre care 43, minus Mahlangu și Târcoveanu, au fost încercați de Rednic, aproape patru echipe! Numai Dunărea Călărași a folosit mai mulți, 47, dar ea a retrogradat. Evident că acest permanent du-te-vino l-a enervat pe Negoiță. I-a sărit țandăra când a auzit că antrenorul vrea noi transferuri!

De acord că Negoiță nu-i patronul ideal. Nu umblă des și adânc la buzunar. În limbajul peluzei, are arici. Nu dispune de resurse sau evită să apeleze la ele. Nici nu-i normal însă să-i țină alții socoteala. Iar unii suporteri, dintre cei care au uitat drumul spre stadion, cu atât mai puțin.

Omul a anunțat că, neputând să mai susțină clubul la nivel competitiv, intenționează să-l vândă. A spus și a insistat. Întrebarea-mirare e de ce nu-l cumpără Rednic, care s-a lăudat că-i cel mai tare din parcare, „câine” până la moarte și bogatul bogaților?! Atunci ar avea liber la experimente pe banii proprii, nu pe-ai altuia. Nu pe mărunțișul scăpat printre degete de Negoiță, mereu insuficient pentru marea performanță. Chiar așa, de ce?