De acord cu Hagi

Steaua a susținut în Spania 10 meciuri de verificare și a cîștigat doar unul! În rest, pe lîngă 5 egaluri, dintre care 4 remize albe, a suferit 4 înfrîngeri, de unde calculul că, dacă se aplica sistemul de clasificare din […]

Steaua a susținut în Spania 10 meciuri de verificare și a cîștigat doar unul! În rest, pe lîngă 5 egaluri, dintre care 4 remize albe, a suferit 4 înfrîngeri, de unde calculul că, dacă se aplica sistemul de clasificare din Liga 1, ar fi strîns 8 puncte din 30 posibile! Un bilanț slab, nemulțumitor, chiar jenant pentru o echipă campioană, fie ea și aflată înaintea deschiderii sezonului competițional.

Veți spune însă, iar Reghecampf va sări cel dintîi, că analizăm o perioadă pe durata căreia, interesînd pregătirile și acumulările, rezultatele nu sînt prioritare. În situația în care Steaua ar fi realizat 4-5 victorii, probabil c-ar fi contat și rezultatele, dar să nu facem pe cîrcotașii, pe cusurgiii! Ca atare, să nu-l contrazicem pe antrenor și, urmîndu-i exemplul, să admitem că șederea de la Marbella i-a adus Stelei cu precădere beneficii, exclusiv plusuri. Că echipa roș-albastră s-a întors întărită fizic și psihic, gata să rupă norii în campionat!

În paralel cu rezultatele, au dezamăgit însă și evoluțiile, încă un capitol la care trupa din Ghencea a rămas datoare. A contribuit la asta și faptul că, spre a-și testa băieții, Reghe i-a folosit cîteodată pe posturi neobișnuite și i-a schimbat foarte des. A început cu o garnitură și a terminat cu alta, modificări ce au afectat omogenitatea formației. Implicit, și randamentul ei. Unii specialiști i-au ținut partea antrenorului, dar alții i-au reproșat că a forțat schimbînd și 7 jucători la pauză!

Prestațiile Stelei din retur vor demonstra cine a avut dreptate și cine nu. Campioana nu s-a exprimat la nivelul dorit și, ca o consecință logică, nici n-a obținut rezultatele scontate din pricină că unii dintre componenții ei, nominalizați în articolele anterioare, nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor. N-au fost în apele lor. Au greșit copilărește. Au alergat degeaba. Astfel, deși apărarea a ieșit cel mai bine, încă nu se știe cine va fi titularizat fundaș dreapta. Și nici cine va fi “șeful” de la mijlocul terenului, omul în stare să-l substituie pe Bourceanu și să-l dea uitării. Pintilii pare soluția indicată, însă și el mai are de dovedit, de confirmat. Mai ales în situația în care Steaua își propune nu numai o carieră internă, ci și una europeană.

Cu precădere în ofensivă, în faza de atac, s-a simțit absența unui lider autentic, lipsă reclamată deunăzi și de Gică Hagi. Cînd înscrii doar 6 goluri în 10 întîlniri, dintre care 3 împotriva ultramodestei Korona Kielce, reiese că nu merge ceva. Că șchioapătă. Că scîrțîie. Că nu-i în regulă. Deși Piovaccari a marcat de două ori, nici măcar el n-a convins. Au mai decepționat Kapetanos și cei însărcinați să furnizeze mingi utile vîrfurilor. Dintre aceștia a ieșit în evidență Stanciu, în vreme ce Răduț, Tănase, Popa și, în special, Keșeru nu s-au remarcat prin nimic. Zero. În sfîrșit, unii consideră că Sînmărtean ar putea deveni starul de care Steaua are nevoie, artistul capabil să tragă echipa după el, dar subiectul merită o atenție deosebită.