Lup, scufiţă şi şepcuţă
Entuziasm în Liga a 2-a după un eşec, blazare în Liga 1 după cinci victorii
Filtrată prin fotbal, povestea îşi schimbă datele. Lupul nu mai e sur, ci galben, iar scufiţa se preschimbă în şepcuţă. Ce-i drept, tot roşie. Ciudăţeniile continuă, culorile dansează. Lupul galben Moldoveanu, provenit din omonimul câine roşu, pluteşte cu golul lui peste tot ce fac în weekend Yusuf Poulsen şi Lewandowski, Messi şi Alcácer, Patey şi Mandragora.
Lup Galben, hap amar
Ciudăţeniile, cum spuneam, continuă. Lupul Galben înfulecă Şepcuţa Roşie fără tertipuri, cum se întâmpla în poveste. Nu există o bunică înghiţită în prealabil, pentru ocuparea locului din pat şi deghizare. Există doar hapul teribil de amar al etapei de dinainte: 0-3 cu Politehnica ASU Timişoara. Însă ciudăţeniile, dacă sunteţi atenţi, continuă. După duşul bănăţean, baia prahoveană: aproape 10.000 de oameni în tribune. Suntem în Liga a 2-a a fotbalului şi în prima ligă a publicului.
În vremea asta, Minteuan…
De la poveste la poezie distanţa poate fi mică sau, dimpotrivă, uriaşă. Cătălin în loc de Minteuan reface un vers din „Luceafărul”. Dan Petrescu în loc de Alin Minteuan reface superstiţia după care brandul zbuciumat bate cumpătarea şi jocul urât asigură rezultatul frumos. Ciudăţeniile, deja o ştiţi, continuă. Principalul devine secund după cinci victorii înşirate, iar în locul lui se înscăunează – cu o anume stinghereală – un om peţit pentru lipsa de rezultate în ilustrul campionat chinez.
Schimbarea străluceşte prin absenţă. CFR se îndreaptă spre titlu jucând la fel de cenuşiu ca lupul din poveste şi bătând cu acelaşi 1-0 cu care bătea şi cu trei săptămâni în urmă. Nu vă mai întreb dacă sunteţi la curent cu mersul ciudăţeniilor. Iată încă una: 3.000 de oameni la meciul actualei şi probabil viitoarei campioane, într-un meci de play-off. De trei ori mai puţini decât la Petrolul-U Cluj. De ce?
Două ligi, două motive
Nu e greu de răspuns. La Ploieşti se combină două sentimente: iubirea pentru echipă şi paraponul pe fotbalul semirural (dar de Liga 1) din jurul Capitalei. Cei 11.000 de oameni de la Petrolul-U Cluj nu sunt doar amorezaţi de lupii lor galbeni, ci şi furioşi pe Voluntari şi Chiajna, care stau azi pe locurile ocupate în trecut de alte efemeride în maiouri şi chiloţi de sport: Otopeni şi Brăneşti. Faptul că deasupra Petrolului bat astăzi din crampoane Clinceni şi Snagov ajută la dospirea amestecului de amor şi obidă.
Tradiţia nu adună puncte, simpatia publică nu te împinge în sus în clasament. La CFR Cluj e altceva. Un public răzleţ pedepseşte un fotbal egoist. Fierberea de la Craiova nu e posibilă la CFR, dar asta nu fiindcă olteanul are sânge iute şi ardeleanul e apatic. Şi nici fiindcă publicul lui CFR, blazat şi exigent, s-a plictisit de succes. E altceva acolo. Echipa nu se poate lipi de sufletul peluzei. Iar tristeţea asta cariază şi va caria întotdeauna zâmbetul succesului.