Pierdut demnitate, declar nulă

Mircea Rednic se întoarce la Dinamo. Bravo şi păcat

Când a scris „Mitul eternei reîntoarceri,” Mircea Eliade nu s-a gândit la antrenorii români care se întorc la echipele de unde au fost demişi. Pe de o parte, Eliade avea alte preocupări. Pe de alta, eterna reîntoarcere a antrenorului nu e mit, ci realitate. Există o serie de oameni dispuşi să facă tabula rasa de dragul unei noi încercări. Gata să-şi suspende trecutul odată cu demnitatea.

Când revii a treia, a patra sau a cincea oară la comanda tehnică a unei echipe, miroase a mocirlă. Citeşti lista şi oftezi: Hizo, Lăcătuş, Andone, Rednic, Ţălnar, Mulţescu etc. Li se adaugă Antonio Conceicao, semn că le putem servi uneori drept sursă de inspiraţie străinilor. Sigur, există şi pe afară câte un Mourinho care se întoarce la Chelsea, dar o face după ce ia Liga Campionilor cu Inter şi campionatul cu Real. Însă ceea ce în alte zone e excepţie în România e deja obicei. Asta ar trebui să provoace usturimi de conştiinţă celor în cauză şi o discuţie despre felul cum pot fi ajutaţi antrenorii români să-şi păstreze spinarea dreaptă.

Sprijin pentru onoare
Trebuie umblat în acte, de bună seamă. E nevoie de rescrierea unor articole din Regulamentul privind activitatea antrenorilor, unde buna intenţie a măsurilor are uneori efecte paradoxale. Ea îi ajută mai degrabă pe patroni decât pe antrenori, mai ales pe cei care sunt la al doilea contract dintre cele două permise per sezon cu echipe din Liga I.

E de presupus că trebuie revăzute atent şi contractele de muncă ale antrenorilor, fiindcă încă există tehnicieni care acceptă prevederi care le periclitează munca şi le surpă autoritatea. Însă cel mai complicat de articulat e cadrul care împiedică abuzul de putere, bunul plac şi reflexele de plantator ale anumitor patroni. În mod normal, aici ar trebui să intervină educaţia, logica şi cultura relaţiilor cu semenii, ceea în destule cazuri e utopie pură.

La mulţi ani şi drum bun
Mircea Rednic nu revine la Dinamo după ce a bătut Barcelona în finala UCL şi pe Bayern în semifinale. Omul se întoarce după concedierea de la Al Faisaly. Faptul că eşti perceput ca salvator al lui Dinamo după o victorie în cinci meciuri la arabi spune multe. Şi despre Dinamo, şi despre Liga I. Rednic este un antrenor priceput şi inteligent, mai ales la noi. Face antrenamente variate şi plăcute, are idei, simte valoarea jucătorilor, ştie s-o sporească.

Însă asta nu acoperă mizeria de care a avut parte Niculescu, uşurinţa şi viteza cu care a fost pus pe liber. În plus, Rednic trebuie să fie el însuşi pregătit, în caz de eşec, pentru tratamentul de care a avut parte predecesorul. Atenţie mai ales la 9 aprilie, ziua de naştere. George Copos l-a demis cândva de la Rapid tocmai când i se pregătea tortul. Ce-i drept, cu un buchet de flori.