Toate articolele
Cele mai noi articole de Ovidiu Ioaniţoaia
Borcane încurcate

După remiza albă cu sârbii, am remarcat determinarea „tricolorilor”. Modul în care, lăsați în 10 în urma eliminării lui Tamaș, aceștia s-au bătut pentru fiecare minge. Uneori eroic, la sacrificiu. Pe de altă parte, am scris și că prestația naționalei […]

...

A gândit aiurea

Reamintesc că pe 29 septembrie, întrebam și mă miram aici că „Întinerim cu Tamaș?!”, care va împlini în noiembrie 35 de ani. Pe 8 octombrie, eram și mai tranșant. În articolul „Opțiune ciudată”, atrăgeam atenția că „Tamaș și Hapoel (n.a […]

...

Șoarecele și pisica

Nu doar mai puternici sub aspect fizic, ci și mai abili, mai mingicari, capitol la care noi ne imaginăm, greșit, că suntem niște artiști. Nu trebuie uitat că în minutele 19 și 39, mai întâi Mitrovici (la o gafă a […]

...

Vorbim duminică!

Deși cu întârziere, s-a întâmplat la Vilnius ceea ce era logic să se întâmple în întâlnirea dintre o echipă aflată pe locul 27 în ierarhia FIFA (România) și una situată 99 de locuri mai jos (Lituania). Cea dintâi a învins […]

...

Riscăm la Vilnius?

Greu de intuit ce echipă va alinia Contra împotriva Lituaniei. Asta deși, cu excepția lui Bălașa, accidentat, el are la dispoziție întreaga garnitură cu care a început în septembrie meciul de 2-2 de la Belgrad. Aceea a fost Tătărușanu – […]

...

Ovidiu Ioaniţoaia

A vorbit şi a scris pentru milioane de microbişti, a crescut generaţii de ziarişti şi continuă să facă din jurnalism privilegiul de a fi sincer cu oamenii

M-am născut la Periș, Ilfov, iar părinții mei s-au numit, Dumnezeu să-i ierte, Ovidiu și Elena. Bunicii se chemau Constantin și Adriana, respectiv Emil și Didina. Deci nu sînt evreu, cum mă consideră unii. Uneori mi-ar fi plăcut să fiu.

Am terminat Facultatea de limbi străine, specializarea polonă, dar nu mi-a folosit la nimic. N-am mai vorbit polonă de vreo 30 de ani și nici în Polonia n-am mai fost de 20. Am scris 5 cărți despre care nu mai știe nimeni și am suferit o operație pe cord deschis, la Stuttgart, despre care știu mulți.

Alerg zilnic 2 kilometri pe bandă atunci cînd nu se oprește curentul la Chiajna, unde locuiesc din 2003. N-am pisică, amîndoi cîinii mi-au murit, pe unul îl botezasem Tristu’, număr 70 de ani, dar mă simt de 40. Hai de 41!