Spirite încinse
Contând pentru play-off, meciul de duminică dintre FCSB și Craiova a părut tras la indigo după cel disputat de cele două formații pe 24 februarie, în sezonul regulat.

Același stadion, Arena Națională, același scor, 3-2, doar vreo 3.000 de spectatori mai mult de data asta. Titram atunci „Masă bogată” și notam că „FCSB-Craiova și-a justificat statutul de derby” deoarece „a oferit de toate”. Azi, m-aș putea repeta fără temeri. De spus însă că, surprinzător, Marius Avram a arbitrat mai bine decât a făcut-o Ovidiu Hațegan acum!
Ca și în întâlnirea precedentă, FCSB a câștigat la limită, dar meritat, o confruntare în care ambele echipe au arătat poftă de joc și calitate. Cea bucureșteană a avut însă ceva în plus. Mai multă valoare individuală, diferență pe care craiovenii au încercat, și uneori au reușit, s-o compenseze prin curaj și prin efort. Prin ceea ce, simplificând, peluza numește tupeu.
De spus că oltenilor le-au lipsit de pe banda dreaptă Dimitrov și Martici, absențe de care a profitat din plin Junior Morais, coautor la golurile 1 și 3, MVP-ul meciului, cel mai bun din 28! Dar titularizarea puștilor Mihăilă (19 ani) și Drăghici (21) lângă Cicâldău, care n-a împlinit 22, trebuie privită ca un gest de curaj. Din păcate, prea cruzi, primii au slăbit pe parcurs și l-au obligat pe Mangia să-i schimbe. Dar au lăsat o impresie mulțumitoare.
În măsura în care „FCSB a jucat bine, nici Craiova n-a jucat rău”, l-am citat pe ex-internaționalul Panduru de la Telekom Sport. Atât că, precizare necesară, Teja dispune de un prim 11 superior valoric, care a costat mult, căci obrazul subțire cu cheltuială se ține. Dar și de o bancă de rezerve mai bogată. Plapuma lui Mangia rămâne însă scurtă. Nimic de zis, Donkor pare un tip de treabă, inimos, săritor. Ca fotbalist e doar o glumă, chiar una nesărată.
La rându-i, inspirat în alcătuirea formației de start în februarie, Teja a ales la fel și duminică. A început cu Hora, care a înscris, pentru a apela după pauză la Gnohere, care a marcat golul victoriei! La toți roș-albaștrii am remarcat, inclusiv la un Fl. Tănase parcă tentat să simuleze la fiecare fază, altă atitudine. Altă implicare. Au fost bătăioși, mai înfipți, n-au mai sărit coarda. Păcat numai că, spre final, au tras de timp și s-au tăvălit pe gazon ca într-un campionat județean!
Să nu ne grăbim să zicem că așa-s fotbaliștii lui FCSB. Românii, în general. Că o ard ușor, pe manele, până nu le ajunge apa la gât și nu sunt puși sub presiune. Când e mai greu de prins din urmă CFR Cluj, e de văzut dacă această trezire la realitate nu-i târzie. Cumva a plecat și ultimul tren?
Probabil și din pricina oboselii, acumulată în multele delegări din sezonul în curs, patru în 10 zile!, Ovidiu Hațegan și asistenții lui au greșit des și grav. Dacă unele faze, nu ușor de deslușit, controversate, se pretau la interpretări, precum golurile lui Man (ofsaid?) și Cicâldău (fault în atac!), decizia de a anula golul lui Benzar, unul perfect valabil!, nu-l scuză pe asistentul Sebastian Gheorghe. Și nici, pentru că s-a păcălit, pe „centralul” Ovidiu Hațegan, liderul arbitrilor noștri.
Dacă prestația lui Avram din februarie s-a ridicat la nivelul derby-ului, cea a lui Hațegan a dezamăgit crunt. Încă mai rău, a întărâtat spiritele, le-a încins. Gafele cavalerilor fluierului au urâțit un meci menit să demonstreze că și în fotbal istoria se repetă câteodată.