Kaputt
În ciuda eşecului de la Stuttgart, Unirea Urziceni merită o reverenţă!
Unirii Urziceni îi trebuia un singur punct la Stuttgart pentru a deveni cea dintîi echipă românească calificată în „optimile” Champions League în varianta modernă a competiţiei. Din păcate, nu […]
În ciuda eşecului de la Stuttgart, Unirea Urziceni merită o reverenţă!
Unirii Urziceni îi trebuia un singur punct la Stuttgart pentru a deveni cea dintîi echipă românească calificată în „optimile” Champions League în varianta modernă a competiţiei. Din păcate, nu l-a obţinut. Şi mai rău, a pierdut clar, victima startului furibund reuşit de un adversar mult schimbat în bine faţă de partida tur. Deoarece VfB s-a desprins la 3-0 în nici un sfert de oră, meciul n-a avut istorie. Practic, abia a început că s-a şi terminat, prima lui repriză consemnînd superioritatea formaţiei şvabe la toate capitolele. Dacă am lăudat-o pe Unirea în repetate rînduri, acum e cazul să ne stăpînim tristeţea şi să admitem că, adesea de nerecunoscut, ea a pierdut pe drept cuvînt. Fără intervenţiile lui Arlauskis, probabil că ar fi cedat la o diferenţă şi mai mare.
Sigur că Dan Petrescu poate invoca o serie de circumstanţe atenuante. Absenţa fundaşilor centrali Maftei şi Galamaz l-a silit nu doar să improvizeze cu neconvingătorii Fernandes şi Mehmedovici, ci şi să modice sistemul obişnuit într-un 1-4-2-3-1 ce se va dovedi neputincios. Asemenea unor boxeri zăpăciţi de loviturile primite, băieţii Bursucului s-au regăsit greu. Erau aceiaşi şi parcă erau alţii! Într-adevăr, ei au echilibrat jocul după pauză, ba l-au şi condus sporadic, numai că prea tîrziu, zarurile fuseseră aruncate. Deşi a mai îndulcit amarul, golul de onoare înscris de Semedo n-a schimbat radical datele problemei. VfB a fost mai bună.
În ciuda eşecului, să nu dăm cu pietre! Să nu uităm că echipa ialomiţeană ne-a oferit atîtea satisfacţii şi, la fel de important, ne-a întreţinut speranţa mai mult timp decît restul reprezentantelor noastre din cupele continentale. Fireşte, e regretabil că a capotat la Stuttgart şi a ratat astfel o performanţă excepţională, dar calificarea ei în Europa League nu trebuie minimalizată. Dimpotrivă, trebuie elogiată. Păcat, Unirea, bravo, Unirea!