Bolnavi de scenarită
Dinamo chiar are motive să acuze arbitrajul de la Mediaș, nu însă şi conduita supervizorului
După meciul de la Mediaş, pierdut în minutul 89, FC Dinamo tună şi fulgeră împotriva lui Istvan Kovacs. Deşi înfrîngerea n-ar trebui pusă numai pe […]
Dinamo chiar are motive să acuze arbitrajul de la Mediaș, nu însă şi conduita supervizorului
După meciul de la Mediaş, pierdut în minutul 89, FC Dinamo tună şi fulgeră împotriva lui Istvan Kovacs. Deşi înfrîngerea n-ar trebui pusă numai pe seama arbitrajului, roș-albii sînt îndreptăţiţi să reclame că li s-au refuzat două lovituri de la 11 metri. Cînd Markovici l-a agăţat în careu pe Torje şi cînd Cr. Todea l-a faultat pe A. Cristea.
Tocmai pentru că unii specialişti, în frunte cu Ion Crăciunescu, afirmă că şi atacul lui Scarlatache asupra lui Bud putea fi sancţionat cu penalty, nu încape îndoială că I. Kovacs a greşit sîmbătă, cu precădere în defavoarea oaspeţilor. De presupus că şi-a spus cuvîntul lipsa de experienţă a tînărului inclus recent pe lista FIFA la 25 de ani. Şi dacă nu-l suspectăm pe Kovacs de rea credinţă, așa ar fi logic, tot trebuie să admitem că erorile lui justifică protestele dinamoviştilor.
În măsura în care au surprins deciziile lui Kovacs, au deranjat şi încercările acestuia de a-şi susţine cauza. În loc să accepte bărbăteşte că a greşit, arbitrul din Carei s-a încurcat în explicaţii. Pasămite, nu era cazul să fluiere penalty la pătrunderea lui Torje pe motiv că bucureşteanul “şi-a lăsat piciorul stîng în spate ca să fie atins de fundaşul gazdelor”, apoi “s-a uitat fix spre arbitru, cerînd penalty!”.
Reluările video demonstrează că se impunea acordată lovitură de la 11 metri. Argumentaţia lui Kovacs nu rezistă pentru că Markovici i-a prins gheata lui Torje, dar şi pentru că nici o prevedere regulamentară nu le interzice fotbaliștilor să privească spre arbitru şi să aştepte intervenţia acestuia Apărîndu-se astfel, Kovacs se apără prost, ba devine şi ridicol.
Pînă aici, vehemenţa manifestată de acţionarii “cîinilor” la adresa brigăzii, a “centralului”, dar şi a asistentului I. Popa, are temei. Ca şi, în sens mai larg, dorinţa lor de a fi mai des arbitraţi de străini. Mai departe însă, cînd se reped la gîtul celui care a supervizat partida şi, condamnînd atitudinea lui Patrițiu Abrudan, lansează ideea unui complot
anti-Dinamo, Cristi Borcea et Comp. se înfierbîntă prea tare. Îngroaşă nuanţele, patetizează aiurea.
La urma urmei, ce i se reproşează lui Abrudan? Amănuntul că, însoţit de preşedintele Mediaşului, a coborît pe gazon înaintea meciului şi, întîlnindu-i pe arbitri, a schimbat cîteva vorbe cu ei. acuzaţie forţată cîtă vreme Patrițiu Abrudan nu e numai vicepreşedinte al FRF, ci şi o persoană care, spre deosebire de mulți alţi federali, n-a fost niciodată implicată în vreun scandal. Deoarece chiar n-ar trebui să-şi imagineze cineva că supervizorul le-a sugerat cavalerilor fluierului să tragă pentru Gaz Metan, deducem iarăşi că, din păcate, fotbalul nostru nu s-a vindecat de scenarită. Continuă să facă din ţînţar armăsar, să vadă duşmani unde
nu sînt şi să dramatizeze inutil.