Foame de fotbal 

Și pentru că a învins luni pe Dinamo, chiar cu 2-0, Sepsi Sf. Gheorghe poate fi socotită revelația anului 2018. Mai exact, a play-out-ului, pe parcursul căruia, bifând 3 victorii și 4 egaluri, n-a pierdut niciun meci, fiind singura echipă […]

Și pentru că a învins luni pe Dinamo, chiar cu 2-0, Sepsi Sf. Gheorghe poate fi socotită revelația anului 2018. Mai exact, a play-out-ului, pe parcursul căruia, bifând 3 victorii și 4 egaluri, n-a pierdut niciun meci, fiind singura echipă din al doilea pluton al Ligii 1 care n-a cunoscut înfrângerea! Cu 13 goluri marcate, cât liderul din Ștefan cel Mare, formația covăsneană a urcat pe locul 3. De unde, din pricina lipsei de experiență, justificată la o debutantă în primul eșalon, Sepsi era considerată între principalele candidate la retrogradare, ea începe să viseze cu ochii deschiși la rămânerea în L1.

Îndrăznesc să afirm că garnitura antrenată de Eugen Neagoe, ex-secundul lui Pițurcă la „națională” (2011-2014), dar și la Steaua, Craiova și Al Ittihad din Arabia Saudită, și-a câștigat pe merit punctele în această primăvară, 13 din 21 posibile. Nu numai că a luat puncte, 6 în deplasare, dar a jucat frumos și avântat, cu mult suflet. A abordat fiecare partidă de parcă era ultima, decisivă. Într-adevăr, uneori n-a strălucit, n-a sedus. A impresionat însă totdeauna prin organizare și disciplină. Prin ambiție și dăruire. Prin, scuzați cuvântul demodat, muncă.

Ascensiunea la care mă refer, ca să nu-i spun salt, trebuie legată de atmosfera deosebită, propice performanței, de la Sfântu Gheorghe, unde lumii îi e foame de fotbal. Astfel, cei 1.000 de suporteri care au însoțit-o și încurajat-o pe Sepsi pe când evolua la Brașov au ajuns 5.000 după ce FRF a omologat în martie curent arena din capitala județului Covasna. Acolo unde, informație verificată, se află în curs de amenajare 3 terenuri de pregătire (unul sintetic) și se preconizează ridicarea unui stadion cu 7.500 de locuri. Într-o frază, orașul străbătut de Olt iubește fotbalul și-l cultivă. Are mare grijă de el, de viitorul lui.

Din păcate, la meciul cu Dinamo au izbucnit pe „Municipal” incidente între galeriile celor două echipe. Fiecare pretinde, evident, că tabăra adversă a aprins un foc pe care, temătoare, forțele de ordine n-au ezitat să-l stingă cu gaze lacrimogene! Mă îndoiesc că vom ști cu precizie cine a început, secuii din localitate sau ultrașii de la București, aceștia enervați la auzul scandărilor în maghiară sau la vederea steagurilor Ungariei fluturate în tribune. Și unii, și ceilalți au datoria să fie mai toleranți, mai înțelegători. Trebuie combătuți cei care cer autonomia ținutului secuiesc, nu și cei care o îmbărbătează pe Sepsi în limba lui Petofi și Puskas. Totuși, circa 73 la sută din 55.000 de locuitori ai municipiului Sf. Gheorghe sunt maghiari. Dacă e nevoie de mai mult respect din partea noastră, e nevoie și dintr-a lor. De respect și de încredere reciprocă.

În spatele succeselor repurtate de Sepsi se găsește, stăpân pe situație, antrenorul Eugen Neagoe, 50 de ani. În mai 2017, i-am dedicat editorialul „Nepotul Geană”, cu trimitere la faptul că, originar din satul Cornu al comunei doljene Orodel, în care s-a născut Victor Pițurcă, Neagoe se înrudește cu fostul selecționer. Asta pentru că, poveste veche, în Oltenia fiecare e neam cu fiecare și toți sunt, nu-i așa?, descendenți ai pandurilor lui Tudor.

Îl lăudam atunci pe Neagoe deoarece reușise să alcătuiască, mai degrabă din cioburi, o echipă solidă la Iași. E ceea ce izbutește și acum, deși Sepsi a adus în iarnă 13 jucători noi! Cum a plecat doar Râmniceanu, iar ceilalți, destui anonimi, au devenit titulari sub mâna lui Neagoe, rezultă că tehnicianului alintat Geană i se cuvine o reverență. O plecăciune.

Meticulos și echilibrat, modest, exigent cu măsură și mai puțin încruntat decât unchiul său, Neagoe nu se dezminte. El demonstrează încă o dată că e profesionist, meseriaș de valoare. Chapeau!