Cupa celor mai tari
Deşi ceva mai animată, aşa-zisa competiţie KO nu garantează şanse egale tuturor echipelor!
După ce am criticat de atîtea ori Federaţia, acum e cazul s-o şi lăudăm, asta deoarece a izbutit să învioreze Cupa, s-o anime. Comparativ cu ediţiile anterioare, […]
Deşi ceva mai animată, aşa-zisa competiţie KO nu garantează şanse egale tuturor echipelor!
După ce am criticat de atîtea ori Federaţia, acum e cazul s-o şi lăudăm, asta deoarece a izbutit să învioreze Cupa, s-o anime. Comparativ cu ediţiile anterioare, etapa 16-imilor s-a bucurat de mai mult interes. Au fost 10.000 de spectatori la Oradea, 9.000 la Bacău, 4.000 la Iaşi şi cîte 2.000 la Craiova şi la Mediaş. Deşi la Bistriţa, la Ploieşti, la Vînju Mare, la Brazi şi la Piatra-Neamţ lumea nu s-a înghesuit, tot putem vorbi despre un public de 7-8 ori mai numeros decît cel înregistrat anul precedent în aceeaşi fază a competiţiei.
S-a ajuns aici pentru că FRF a renunţat, în sfîrşit , la programarea meciurilor pe terenuri neutre. A gîndit corect, căci partidele respective se desfăşurau într-un crunt anonimat. De regulă, pe stadioane pustii. În consecinţă, Comitetul Executiv a hotărît să modifice sistemul, conferindu-i uneia dintre combatante, prin tragerea la sorţi, misiunea de gazdă. Cu obligaţia ca ea să respecte condiţiile impuse de televizare, ceea ce n-a reuşit FC Zlatna, silită în cele din urmă să joace cu Dinamo la Bucureşti.
Specialiştii opinează însă că la noua formulă s-ar mai putea umbla. Chiar că s-ar cuveni, întrucît a duce echipele mici în fieful celor mari nu-i cea mai fericită idee. Probă că, dintre cele 32 de participante la 16-imi, s-a calificat una singură de divizie inferioară, Gaz Metan Craiova din liga secundă, ba şi aceasta numai după executarea penalty-urilor de departajare. Toate celelalte au ieşit din cursă. Greu, uşor, dar au ieşit.
Destui consideră că nu-i rău că echipele mici dispar repede de pe tablou. Aşa ar fi şi de dorit, din moment ce cîştigătoarea Cupei României, pe lîngă 270.000 de euro recompensă, primeşte şi dreptul de a evolua în Europa League, unde e nevoie ca fotbalul tricolor să fie cît mai bine reprezentat. Judecînd astfel, evident că au dreptate. Dar dreptate au, poate mai multă, şi cei care cer revizuirea actualului sistem, judecînd că el trădează spiritul unei întreceri care, măcar teoretic, ar trebui să asigure şanse egale şi iată că nu asigură.
Dezaprobînd protecţia acordată celor puternici, contestatarii susţin că mai slab cotatele Sănătatea Cluj, Dunărea Galaţi şi Dunărea Giurgiu, prima venită din Divizia C, au fost condamnate dinaintea startului, aruncate în gura lupului, cînd s-a decis ca ele să întîlnească în deplasare pe Politehnica Timişoara, CFR Cluj şi Gloria Bistriţa. De unde şi propunerea ca echipele din eşaloanele II şi III să fie automat gazde în situaţiile în care nimeresc peste adversari din Liga I. Varianta merită analizată şi pentru că schimbarea ar putea aduce mai mulţi spectatori. Dacă la Bistriţa, de pildă, au asistat doar 200 de spectatori, probabil că la Giurgiu s-ar fi umplut tribunele.
Ne place să spunem despre Cupă că e competiţia KO, una a tuturor posibilităţilor, a surprizelor de proporţii. În realitate, lucrurile nu prea stau aşa, cluburile mari fiind avantajate din plecare. Ţine însă de Federaţie să stea!