Craiova huiduită
Universităţii îi trebuie un antrenor format, nu unul care să înveţe din mers!
Deoarece Universitatea a strîns numai 7 puncte din tot atîtea etape, reiese că ea are probleme. Declarînd „am fost peste Rapid, dar ei au marcat la fiecare […]
Universităţii îi trebuie un antrenor format, nu unul care să înveţe din mers!
Deoarece Universitatea a strîns numai 7 puncte din tot atîtea etape, reiese că ea are probleme. Declarînd „am fost peste Rapid, dar ei au marcat la fiecare şut”, adică dînd vina pe ghinion, Mititelu îşi face curaj singur, se îmbată cu apă rece. E de presupus însă că ştie cum stau lucrurile în realitate. Rapid a cîştigat pe merit şi a împins-o pe Craiova spre buza retrogradării.
Problemele ar fi două, publicul şi antrenorul, legate strîns între ele. Dacă altădată un meci cu Rapid umplea „Centralul”, sîmbătă au luat loc în stadion doar vreo 4.000 de spectatori!!!! Suporterii alb-albaştri, într-adevăr, foarte pretenţioşi, sînt supăraţi pe echipă şi pe patron, pe care i-au contestat şi în acest week-end. I-au huiduit copios.
În privinţa unei formaţii în evidentă pierdere de viteză, fanii au perfectă dreptate. Craiova nu-i nici cea aşteptată de ei, nici cea promisă de Mititelu. Discutînd despre finanţator, situaţia nu mai e însă la fel de simplă şi nici tratamentul la fel de corect. În momentul pe care-l fluieră pe Mititelu, tribunele n-ar trebui să ignore faptul că, în ciuda numeroaselor oferte primite, pentru fraţii Costea şi nu numai, acesta n-a vîndut pe nimeni, ba l-a adus şi pe Trică. După părerea mea, Mititelu e bine intenţionat, dar va continua să-şi pună lumea-n cap, chiar s-o întărîte, cîtă vreme îi acordă credit lui Mogoşanu. Nejustificat!, reclamă galeria.
Mai ales asta i se şi reproşează finanţatorului, că ţine în braţe un antrenor care întîrzie la nesfîrşit să confirme. Că a ales soluţia cea mai la îndemînă din motivul că a fost cea mai ieftină, de unde şi acuza că Mititelu l-ar fi numit antrenor pe Mogoşanu ca respectivul să-l asculte orbeşte şi patronul însuşi să fie antrenor!
Fireşte, nu trebuie uitat că Mogoşanu a jucat 5 sezoane şi jumătate în tricoul Universităţii şi a contribuit la cucerirea titlului din 1991, ultimul obţinut de olteni. Ca atare, merită respectat. În lipsa experienţei, întrucît despre priceperea oricui se poate discuta la infinit cu opinii pro şi contra, el nu se dovedeşte omul potrivit la locul potrivit. Cu atît mai puţin, la momentul potrivit. Pentru ex-secundul lui Stîngă, Şt. Stoica şi Cioroianu, interimar ca „principal” 3 etape pînă la numirea lui Napoli, dar sub conducerea căruia Caracalul a căzut din liga secundă!, Craiova reprezintă o haină prea largă.
Posibil ca Mogoşanu, 42 de ani, să devină cu timpul un tehnician apreciat. Acum însă, e clar că mai are multe de învăţat, foarte multe, iar Universitatea nu-i o echipă la care să facă ucenicie. Nici el, nici nimeni. Şi din considerentul că e greu de strunit, Craiovei actuale îi trebuie un antrenor format, capabil să stăpînească situaţia, nu unul care să se califice din mers. Varianta ar merge în alte oraşe, nicidecum însă în Bănie, unde tradiţia clubului şi exigenţa publicului cer altceva. Certitudini, nu încercări.
Deşi s-ar cuveni, patronul pare să nu înţeleagă atitudinea suporterilor care, pierzîndu-şi încrederea şi răbdarea, se depărtează cu fiecare zi de iubirea lor. Doar că mingea, cunoaşteţi expresia, e la el. Mititelu are datoria să găsească urgent un antrenor pe măsura Craiovei şi, deopotrivă, a speranţele sale la o cupă europeană. Altminteri, de visele lui se va alege praful. Ca şi de banii lui.