„Naţionala” confiscată

Deşi Piţurcă e mai deschis, echipa naţională continuă să greşească faţă de fani: îi tratează cu indiferenţă!

Membrii actualei familii tricolore, haideţi să folosim un loc comun!, au acceptat greu ideea, sau numai de formă, că echipa lor s-ar situa […]

Deşi Piţurcă e mai deschis, echipa naţională continuă să greşească faţă de fani: îi tratează cu indiferenţă!

Membrii actualei familii tricolore, haideţi să folosim un loc comun!, au acceptat greu ideea, sau numai de formă, că echipa lor s-ar situa sub cea a lui Hagi,  Popescu, Răducioiu şi Dan Petrescu. Una-i una şi alta-i alta, vremuri diferite, se enervează ei, cui ajută să comparăm?!

De acord, să nu comparăm. Ba să respingem şi ironia, din ce în ce mai des fluturată, că genera-ţ-ia lui Mutu şi Chivu ar fi una pierdută, care N-A CÎŞTIGAT NIMIC. Întrucît a izbutit calificarea la Euro 2008 şi a obţinut acolo două egaluri prestigioase, cu campioana şi cu vicecampioana lumii, rezultă că lucrurile nu stau chiar aşa. Evident, pe măsura talentului unora şi a promisiunii tuturor, aşteptam mai mult de la ea. A oferit puţin, însă a oferit ceva, să nu forţăm inutil nota.

Acum, într-un moment în care visul de a prinde Mondialele din 2010 s-a năruit, căci numai o minune ne-ar mai duce în Africa de Sud, putem admite şi că generaţia de azi are o valoare medie. Şi, fiind MEDIOCRĂ, logic că nu străluceşte. Nu ne place, dar trebuie să ne împăcăm cu soarta. La urma urmei, de unde nu e nici Dumnezeu nu cere.

Mai trist e faptul, de-a dreptul deranjant, că pe cît de modeşti sînt în teren unii dintre componenţii „naţionalei”, pe atît sînt de închipuiţ-i, de fiţ-oşi, în afara gazonului. PLINI DE EI, aproape că nu le ajungi cu prăjina la nas. Cînd catadicsesc să vorbească, adică rar, parcă îşi calcă pe suflet şi-şi rup de la gură! Îi auzi şi rămîi cu impresia că nu-i asculţi pe Raţ, pe Marica ori pe Codrea, ci chiar pe Pele sau pe Maradona însuşi Băieţii noştri nu vorbesc, ei dăruiesc!

Dar nu-i, să fim corecţi, exclusiv vina lor. Deşi Piţurcă s-a mai deschis, selecţionata României e î-nvăţată să se comporte ca şi cînd ar trăi pe ALTĂ PLANETĂ, în altă galaxie. Izolată de oameni, ai impresia că s-a privatizat, a fost confiscată. Că a devenit proprietatea cîtorva, în frunte cu tăcutul Mircea Sandu, adîncit în silenzio stampa încă o lună, care ţ-in morţiş s-o îndepărteze de suporteri şi, din păcate, reuşesc. Fără să fie nou, sentimentul î-ngrijorează tot mai tare.

Cel mai recent exemplu într-o direcţie lipsită de manieră şi de decenţă ni l-a furnizat sosirea lotului la Klagenfurt. „Tricolorii” au coborît din avion pe furiş şi, urcîndu-se direct în autocar, I-AU OCOLIT pe cei 20-30 de fani ce bătuseră cale lungă să-i vadă şi, eventual, să se fotografieze cu ei. Federalii se vor apăra invocînd că aşa au hotărît austriecii. Debil argument, deoarece Naşu’, Lupescu şi ceilalţ-i fuseseră cu siguranţă înştiinţaţi că în întîmpinarea delegaţiei au venit la aeroport numeroşi ziarişti, dar şi suporteri, unii dintre aceştia însoţiţi de copii. Şi dacă ÒnaţionalaÓ a deziluzionat în ultima perioadă, ea continuă să fie iubită, mai ales de către românii de peste hotare. Iar iubirii nu-i răspunzi niciodată cu indiferenţă. În timp, o asemenea atitudine greşită SE PLĂTEŞTE mai scump chiar decît o înfrîngere cu Lituania ori cu Serbia.