Cea mai iubită dintre cărţi
Ioan Chirilă a povestit ca nimeni altul, inimitabil, extraordinara performanţă a Nadiei Comăneci
Gazeta deschide pretenţioasa operaţiune de re-editare a Integralei Ioan Chirilă cu cartea “Nadia”, a cărei primă ediţie a apărut în 1977. N-am decis întîmplător să începem […]
Ioan Chirilă a povestit ca nimeni altul, inimitabil, extraordinara performanţă a Nadiei Comăneci
Gazeta deschide pretenţioasa operaţiune de re-editare a Integralei Ioan Chirilă cu cartea “Nadia”, a cărei primă ediţie a apărut în 1977. N-am decis întîmplător să începem aşa. A -at-î-r-nat greu amănuntul că Vanea însuşi, cum îi spuneam noi, foştii săi colegi şi învăţăcei, insista că, dintre toate căr-ţ-ile sale, CEL MAI MULT A IUBIT-O pe aceasta. Şi putea, slavă Domnului, să aleagă, din moment ce a publicat 29 de volume în 34 de ani.
Acum, privind înapoi şi judecînd obiectiv, avea de ce s-o iubească. Pentru că în paginile ei se împletesc şi se completează harul nepereche de povestitor al lui Ioan Chirilă cu uluitoarea performanţă a Nadiei Comăneci, cea care, ştiţi bine, a obţinut primul 10 din istoria gimnasticii şi, graţie lui, a revoluţionat disciplina respectivă. Devenind ZEIŢA DE LA MONTREAL, Nadia parcă a inventat perfecţiunea. Ea i-a dăruit gimnasticii altă dimensiune, alt statut, altă frumuseţe. Dacă vreţi, alt destin.
Realizată în condiţii grafice deosebite, cartonată, tipărită pe hîrtie fină, cartea despre Nadia n-ar trebui să lipsească din biblioteca nici unui iubitor al sportului. Îndrăznesc chiar să afirm că n-ar trebui să lipsească din biblioteca nici unui român. Pentru că am fost foarte mî-ndri atunci, sentiment ce s-ar cuveni să ne -în-soţească şi astăzi, de faptul că o fetiţă din Oneşti a reuşit să ducă numele ţării noastre pînă în cele mai îndepărtate colţuri ale planetei. Nadia a făcut cunoscut NUMELE ROMâNIEI, dar a reuşit infinit mai mult. L-a făcut respectat şi admirat pretutindeni într-o vreme în care asta nu era puţin. Dimpotrivă, însemna imens.
Locuri comune, veţi zice, citind rîndurile de mai sus. Numai că viaţa, stimaţi prieteni, e alcătuită în general din asemenea locuri. În mijlocul cărora isprava Nadiei şi cartea dedicată ei rămîn de neuitat. Pentru că dau bucurie, linişte şi forţă.