Politicieni, lăsaţi sportul în pace!
Noul ministru al TS nu trebuie să cedeze intervenţiilor privind schimbarea unor şefi de direcţii judeţene!
Nu surprinde amănuntul că partidele care au cîştigat alegerile, prioritar PDL şi PSD, caută să le găsească membrilor lor, dar şi clienţilor politici, cît […]
Noul ministru al TS nu trebuie să cedeze intervenţiilor privind schimbarea unor şefi de direcţii judeţene!
Nu surprinde amănuntul că partidele care au cîştigat alegerile, prioritar PDL şi PSD, caută să le găsească membrilor lor, dar şi clienţilor politici, cît mai multe funcţii de conducere. Cine poate oase roade, nu-i aşa? E însă de mirare că printre cei vizaţi cu înlocuirea imediată, ca să se elibereze posturi, se numără şi cîţiva dintre ŞEFII DIRECŢIILOR JUDEŢENE de sport. Subiectul nu captivează, dar trebuie dezbătut. Refuzul de a discuta o problemă nu înseamnă rezolvarea ei.
Observaţia fundamentală ar fi aceea că şefii direcţiilor de sport, fireşte, nu toţi la fel de eficienţi, s-au numit pe CRITERII DE strictĂ COMPETENŢĂ, nu de natură politică. În majoritatea cazurilor, apartenenţa la un partid sau la altul n-a contat. Altfel, poate că unii chiar ar trebui schimbaţi. Se aude însă, şi niciodată nu iese fum fără foc, că pe lista primilor ameninţaţi cu destituirea s-ar afla ex-campioana mondială şi continentală indoor Fiţa Lovin de la Galaţi, Florian Constantin de la Bistriţa-Năsăud şi Daniela Popa de la Dolj, ale căror scaune sînt rîvnite de veleitari locali. Nici unuia dintre aceştia însă, oameni cu experienţă şi cu rezultate de vîrf, nu i se poate reproşa nimic SUB ASPECT PROFESIONAL. Şi graţie muncii lor, judeţele de care răspund ocupă permanent, de ani şi ani, poziţii fruntaşe în ierarhiile naţionale. De necrezut, dar se vorbeşte pe la colţuri pînă şi despre mazilirea Doinei Melinte, directorul DJTS Bacău, una dintre cele mai galonate atlete din istorie, medaliată cu aur la JO de la Los Angeles 1984, multiplă campioană mondială şi europeană, recordmană a lumii.
Decizia de înlocuire a celor menţionaţi, ori a altora, îi revine în final doamnei Monica Iacob Ridzi, noul ministru al tineretului şi sportului. Tocmai de aceea o îndemn pe doamna ministru să nu cedeze presiunilor şi intereselor din teritoriu, ci să analizeze atent fiecare caz în parte. Obţinînd pentru mişcarea sportivă CEL MAI MARE BUGET DIN ULTIMII ANI, Monica Iacob Ridzi şi-a început mandatul cu dreptul, promiţător. N-a împlinit încă 32 de ani şi, plină de bune intenţii, speră să redreseze sportul românesc, angajat de peste un deceniu pe o pantă descendentă. Pe tobogan. Ca să-şi atingă scopul, are şi datoria să tempereze elanul păgubitor al unor politicieni din provincie, să nu le permită să-şi bage nasul unde nu le fierbe oala!
Dacă se va consulta cu vechii specialişti ai domeniului, de pildă, cu Octavian Belu şi cu Ioan Dobrescu, cu Octavian Morariu şi cu Nicolae Mărăşescu, va descoperi şi CÎT RĂU ERA SĂ FACĂ sportului unul dintre predecesorii săi, Mihai Sorin Stănescu. Instalat în fruntea MTS în 1997, dar prost sfătuit, acesta s-a dezlănţuit brusc împotriva directorilor de direcţii judeţene. Deşi nu ajunsese să cunoască vreunul, s-a grăbit să destituie cîţiva prin fax Din fericire, n-a apucat să-şi desăvîrşească munca de demolare deoarece a fost el însuşi schimbat şi măsurile lui revocate.
N-ar servi nimănui, iar sportului i-ar produce deservicii serioase, ca doamna Monica Iacob Ridzi să-i calce pe urme. Să se lase influenţată de unul sau de altul dintre colegii de partid ori de coaliţie şi să dea afară nişte oameni care ar merita să fie lăudaţi, nicidecum trimişi acasă. E un risc pe care, sub nici o formă, NU TREBUIE SĂ ŞI-L ASUME.