Nepotul Geană
Învingătoare în așa-zisul derby al Moldovei, 1-0 la Botoșani, Poli Iași s-a distanțat în fruntea play-out-ului și, cu două etape înainte de căderea cortinei, are șanse serioase să termine pe locul 1.

E, firește, meritul jucătorilor, dar și, prioritar, al antrenorului Eugen Neagoe, 49 de ani împliniți pe 22 august. Merit cu atât mai mare cu cât Poli e una dintre cele mai sărace și mai bătrâne formații din Liga 1. Ca medie de vârstă a lotului, 27,3 ani, ar fi în urma Voluntarilor și a Astrei. La nivel de echipă uzuală, luând în considerare 15-16 jucători, e deasupra tuturor competitoarelor. Iată cum a arătat defensiva ei în meciul de la Botoșani: Grahovac 34 de ani, I. Voicu 33, Ciucă 35, Frăsinescu 32 și, excepția de la regulă, Țigănașu 27.
Fost atacant, component al Craiovei care a realizat în 1991 eventul, dar câștigător al ambelor trofee și în Ungaria, cu Ferencvaros în 1995, Neagoe s-a născut la Orodel, Dolj, comună natală în care au mai văzut lumina zilei, ce coincidență!, Sorin Cârțu și Victor Pițurcă. Situat la 60 de kilometri de Craiova spre granița cu județul Mehedinți, Orodel numără vreo 2.700 de locuitori ce par să fie, luați-o ca glumă!, rude între ei. Așa se și face că Neagoe, alintat de prieteni Geană, e nepotul de văr al lui Pițurcă.
Amatorii de bancuri cu olteni trebuie să afle că la Orodel, chiar la Cornu, satul de baștină al lui Neagoe, prima școală a apărut în 1874!, fiind printre cele mai vechi din zona de sud țării. Iar echipei locale, al cărei nume nu putea fi, evident, decât Steaua, actualul antrenor al Iașiului i-a dăruit în decursul timpului câteva rânduri de echipament, ba și plase pentru porți! Unii mai uită de unde au plecat, alții însă își aduc aminte.
Înainte de a fi secundul lui Pițurcă, cronologic, la Steaua și Universitatea Craiova (în 2010), la „națională” (2011-2014) și la Al Ittihad în Arabia Saudită (2014-2015), Neagoe s-a remarcat ca antrenor la Târgu Jiu. În 2007, nu numai că a reușit s-o salveze pe Pandurii de la retrogradare, dar a și dus-o până în semifinala Cupei României, unde a cedat cu 0-2 în fața Rapidului, viitoarea câștigătoare a competiției. Din păcate, alături de Supercupa din același an, trofeul respectiv a fost ultimul cucerit de formația vișinie, una dintre cele mai iubite din istoria fotbalului nostru.
Absolut logic, acum se vorbește frumos despre Neagoe, deși mai puțin decât s-ar cuveni. Asta și din cauză că, discret, modest, acesta evită să iasă în față, de parcă popularitatea ar frige, ar arde! De ce-ar trebui lăudat? Pentru că Poli n-a pierdut nicio partidă din cele 12 susținute în play-out și a încasat doar 3 goluri! Dacă alți tehnicieni gândesc că atacul e cea mai bună apărare, Geană pare să creadă că apărarea e cel mai bun atac. Pe lângă că i-a redescoperit pe Andrei Cristea și pe Golubovici, bosniacul izgonit de Steaua și primit în Copou cu brațele deschise, Neagoe i-a ajutat pe „veteranii” de 33 de ani să devină din nou golgeteri. La fel, i-a promovat curajos pe Chelaru (20 de ani), pe Panțâru (21), pe filipinezul Sato (23) și, mai ales, pe Cătălin Ștefănescu (23), mijlocaș din ce în ce mai curtat. De reținut și că Geană a izbutit, în tandem cu președintele Prunea, să-i facă pe jucători să creadă că va veni curând ziua în care clubul le va plăti restanțele.
Adevărul e că Poli nu etalează fotbalul cel mai captivant. Bazat pe o apărare fermă și pe un contraatac iute, stilul ei e mai degrabă nespectaculos, inspirat din pragmatismul lui Pițurcă. Așchia sare rareori departe de trunchi. Iașiul nu epatează, însă câștigă, iar în spatele unei neașteptate ascensiuni stau munca (urât cuvânt, nu?), priceperea și lipsa de trufie a antrenorului Neagoe. Cum nu l-am întâlnit și n-am discutat cu el de vreo 5-6 ani, îl salut din acest colț de pagină. Și-l felicit.