„Cheia” lui Daum

Pentru meciurile cu Polonia și Chile, programate pe 10 și, respectiv, 13 iunie, selecționerul a anunțat 31 de jucători, plus 5 de rezervă, gata să răspundă la nevoie.

Știți cum se spune, antrenorul convoacă și el răspunde, deci nu servește la nimic să-i contestăm opțiunile. Totuși, putem obiecta față de deciziile lui, fie și pentru că unele dintre cele ale lui Daum, poate prea multe, par greu de justificat. Chiar imposibil.

Convocarea unor fotbaliști tineri, Ivan 20 de ani, Rotariu 22, Băluță 23, Ganea 25, eventual Grozav 26, ține de atitudinea generală a tehnicianului german de a împrospăta, de a primeni efectivul. Sigur, chestiunea e discutabilă din moment ce „naționala” trebuie alcătuită din cei mai în formă jucători ai momentului, indiferent de vârsta lor. Oricâtă grijă am avea de viitor, și e normal să avem, fotbalul se joacă la prezent. Deși cei menționați mai sus n-au strălucit în ultima perioadă, ei puteau fi aduși la lot. Numai și în speranța că, încadrându-se în atmosferă, vor convinge mâine.

Criteriul de mai sus nu s-a aplicat însă și altora. Lui Bogdan Stancu și Florin Gardoș, de pildă. Jucător onorabil, 48 A, 12 goluri, Stancu traversează o prelungită pasă neagră: n-a înscris încă la Bursaspor, la care s-a transferat în ianuarie! Cum va împlini 30 de ani luna viitoare și cum a dezamăgit în 2017, din care pricină Bursa a ajuns în buza retrogradării, „Motanul” nu merita convocat. La fel stau lucrurile și cu Gardoș, 28 de ani. Accidentat timp îndelungat, el a prins o singură partidă la Southampton în actuala stagiune, la 0-5 cu Arsenal în Cupa Angliei, iar în Premier League n-a mai apărut din 28 februarie 2015! Un tip cuminte ca Gardoș merită susținut și încurajat, de acord. Pe de altă parte, cantonamentul reprezentativei nu-i vreun centru de recuperare. Nici sanatoriu, nici infirmerie.

Daum a făcut recent o declarație bizară: „Pintilii e un jucător-cheie pentru mine. Mi-ar fi plăcut să fie mai tânăr ca să construiesc echipa în jurul lui”. Auzindu-l pe neamț, îți imaginezi că Pintilii, 32 de ani, 34 A, e om de bază în „națională”, pilonul acesteia. Cam ceea ce era cândva Radu Nunweiller pentru Angelo Niculescu. Când colo, surpriză!, din 6 meciuri ale „tricolorilor” cu Daum pe bancă, mijlocașul FCSB-ului a bifat doar unul mare și lat! A fost accidentat cu Muntenegru și cu Polonia, dar restul de trei?!

În măsura în care neconvocările lui S. Filip, Torje, Nistor și Fl. Coman sunt discutabile, deși selecționerul i-a tot lăudat public pe ultimii doi, absența lui Budescu de pe listă și includerea lui Keșeru printre adiționali chiar au șocat! Pentru ele nu există o explicație plauzibilă. Întrucât Budescu, 13 goluri și 19 assisturi în toate competițiile, e cel mai prolific jucător din Liga 1, la fel, autor a 31 de goluri în întreaga stagiune, 19 în sezonul regulat din Bulgaria și 3 în play-off, Keșeru a reușit cel mai fructuos an al carierei. Probabil însă că Daum l-a pedepsit pentru ocaziile ratate cu Danemarca, atunci când i-a atras atenția, nu foarte elegant, că „e mare diferență între preliminariile Mondiale și campionatul bulgar”. De acord, dar atunci cum rămâne cu D. Grigore, uns căpitan de același Daum, deși evoluează la Al Sailiya din Qatar, aflată pe locul 9, la 32 de puncte în spatele liderului Lekhwiya?!

Accept că nu prea-l înțeleg pe selecționer, neacomodat cu fotbalul românesc ori indus în eroare de secunzi. Îl prețuiesc însă pentru carismă, hărnicie și aplicație. E foarte harnic, aleargă de la un stadion la altul, urmărind până și partidele de juniori. Am impresia însă că îi lipsește ceva. Harul, inspirația, ziceți-i cum vreți. Să fiu iertat că exagerez, dar Iordănescu venind spășit de la biserică și Pițurcă întors în pierdere de la cazinou parcă aveau mai mult fler decât Daum. Sau n-aveau, dar compensau cu rezultate. Așa-i că sunt nostalgic?