Steaua confuză

Golubovici a demonstrat din nou că, blocat psihic, e umbra golgeterului adus cu tobe şi trâmbiţe de la Iaşi!

Analizând caseta tehnică de la Astra-Steaua, 1-0, meci în care formaţia oaspete a avut o posesie a balonului de 55 la sută, eşti tentat să afirmi că un scor egal ar fi fost mai corect. Şi în ideea că Budescu a marcat în ultimul minut al prelungirilor, ba şi după ce Ad. Popa irosise în faza precedentă, egoist şi copilăreşte, un contraatac în superioritate numerică!

Dacă ţinem cont şi de faptul că Golubovici a reuşit rara performanţă de a lufta din 2 metri singur cu poarta goală!, ne întoarcem la concluzia de mai sus. Trebuie să-i dăm însă dreptate şi lui Reghe că bosniacul l-a îmbolnăvit! Golubovici a demonstrat din nou că, blocat psihic, e umbra golgeterului adus cu tobe şi trâmbiţe de la Iaşi!

Încă o dată, Şumudică s-a dovedit inspirat şi curajos. Cu instinct de gambler, el a riscat la pauză scoţându-l pe mijlocaşul Takayuki şi introducându-l pe atacantul D. Niculae. Apariţia acestuia a schimbat faţa întâlnirii. Deşi puţini îşi închipuiau că un vârf de 34 de ani, aflat după o accidentare de durată, va izbuti să destabilizeze apărarea adversă, chiar asta s-a întâmplat! Pe lângă rafinaţii Teixeira şi Budescu, ambii în zi fastă, Nico i-a hăituit pe stelişti de le-au mers fulgii! Mai ales după eliminarea de sinucigaş a lui Tamaş, Niculae a exploatat inteligent spaţiile libere şi a iniţiat multe faze periculoase.

În plus, el merita şi un penalty în minutul 53, când Tamaş l-a împiedicat în careu, fault pe care arbitrul Radu Petrescu l-a interpretat ca simulare! Greşit, „centralul” trebuia să fluiere 11 metri deoarece Tamaş a deplasat cu intenţie piciorul pe direcţia de alergare a giurgiuveanului şi l-a lovit pe acesta în genunchi.

La fel a comis-o şi asistentul vasluian Ov. Artene în clipa în care l-a oprit pe acelaşi Niculae, scăpat perpendicular către buturile lui Niţă, pentru un ofsaid imaginar.

Apropo, Niţă s-a dovedit iar omul numărul 1 al Stelei la propriu şi la figurat. A intervenit salvator în 3-4 rânduri, chiar miraculos la „capul” lui Săpunaru din minutul 58 şi la cursa lui D. Florea din 88.

Remarcabile, prestaţiile lui mi-au întărit convingerea că m-am orientat bine când l-am propus, între primii, pentru „naţională”. Eu am scris, eu am citit, dar nu mă îndoiesc că va veni ziua în care Niţă va prinde lotul. De ce nu în 2017?

Alertat de forma slabă a majorităţii titularilor săi, Reghe a recurs din nou, de-acum prea des!, la nişte permutări ce-au sugerat o mişcare browniană, haos, dezordine. Tamaş a început în centrul defensivei şi a trecut, ca şi Enache, pe banda dreaptă, de unde Ov. Popescu a urcat la mijloc. Moke a coborât o vreme pe poziţia lui Tamaş, ocupată ulterior şi de Aganovici etc., improvizaţii ce-au derutat o formaţie şi aşa confuză! Care nu pare numai că şi-a pierdut încrederea în sine, ci care chiar şi-a pierdut-o! Improvizaţiile costă scump.

Clar că, scoţându-l din discuţie pe Niţă, vicecampioana suferă în toate compartimentele. Problema problemelor o constituie lipsa de eficacitate, pe care conducerea administrativă şi tehnică speră s-o rezolve prin sosirea lui Alibec şi însănătoşirea lui Fl. Tănase. Acestea vor veni la timp ori prea târziu?