Rapidul nimănui

Cînd Copos zice că nu-l mai vrea înapoi,  iar Taher refuză să-l ia, clubul giuleştean abia supravieţuieşte Deşi echipa şi-a revenit, probă victoria din Cupă şi cele două consecutive din Ligă, la Rapid domneşte confuzia, dacă nu şi deruta. Concret, […]

Cînd Copos zice că nu-l mai vrea înapoi,  iar Taher refuză să-l ia, clubul giuleştean abia supravieţuieşte
Deşi echipa şi-a revenit, probă victoria din Cupă şi cele două consecutive din Ligă, la Rapid domneşte confuzia, dacă nu şi deruta. Concret, prin vistieria clubului suflă vîntul. George Copos, care continuă să deţină 99,99 la sută din acţiuni, repetă că nu mai vrea să-l finanţeze, iar Fathi Taher, care urma să preia 80 la sută din proprietate, pare tentat să iasă din horă. Deoarece salariile jucătorilor trebuie achitate abia pe 10 decembrie, situaţia nu-i chiar disperată. Dar nici simplă nu-i, întrucît creşte primejdia ca, neplătiţi la termen, cîţiva dintre componenţii lotului vişiniu, români sau străini, să devină liberi. Primul e Dani Coman, victima unui tratament inadmisibil, îndeobşte din partea lui Taher. În cazul în care nu-şi va primi rata din contract pînă la mijlocul lunii viitoare, vorbim despre 30.000 de euro, portarul va putea pleca încotro va vedea cu ochii.

Cînd Copos evită să intre în amănunte, iar Taher nu se află în ţară, e greu de spus cine are dreptate. Cu atît mai
greu cu cît înţelegerea dintre aceştia, după unii contract de vînzare-cumpărare, după alţii doar promisiune de vînzare, reprezintă un document confidenţial. Act pe care Copos, pasămite hotărît să abandoneze fotbalul, intenţionează să-l finalizeze, eventual cedîndu-i iordanianului şi restul acţiunilor, nu însă şi Taher. Ademenit iniţial de ideea că va patrona o grupare cu tradiţia şi cu prestigiul Rapidului, dar şi de aceea de a dezvolta afaceri lîngă Podul Grant, Taher dă impresia că s-a speriat. De volumul cheltuielilor cifrate la un milion de euro pe lună, de criza rezultatelor şi, în consecinţă, de lipsa perspectivei. Cert e că, din martie 2008, Taher a pus la dispoziţia Rapidului, sub formă de împrumut, circa 7 milioane de euro, grosul sumei folosindu-se pentru aducerea lui Jose Peseiro şi a celor 12 jucători achiziţionaţi astă-vară. Cu excepţia ex-vasluianului Mardare, toţi ceilalţi fiind solicitaţi expres de tehnicianul portughez.

Intuind că şansele de business sînt reduse şi din cauză că varianta construirii unui Mall pe amplasamentul actualului stadion s-a dovedit iluzorie, Taher bate în retragere. Deşi nădăjduieşte că-şi va recupera investiţia, Dumnezeu ştie însă cînd şi cum, probabil să fi ajuns la concluzia că e mai indicat să renunţe acum decît să piardă mai mult. La rîndu-i, după ce a făcut o sumedenie de lucruri bune pentru club, revigorîndu-l în epoca modernă şi contribuind la cîştigarea a două titluri de campioană, Copos nu doreşte să-l ia înapoi îndatorat cu 7 milioane. Evident cĂ joacĂ tare, ÎntrucÎt milioanele respective s-au bĂgat Într-o societate, FC Rapid SA, care a fost Şi e a lui. Cu alte cuvinte, Copos a ţinut echipa jumătate de an pe banii altuia.

Cel mai uşor e să judecăm că Taher a căzut în plasa întinsă cu abilitate de Copos, ultimul recunoscut ca un as al combinaţiilor. În măsura în care Taher s-ar putea totuşi retrage, Copos nu poate deoarece el e, de fapt şi de drept, patronul Rapidului. Ca atare, legal şi moral, numai el poartă întreaga răspundere pentru ce se întîmplă în Giuleşti. De presupus că exact asta aşteaptă, să fie implorat, inclusiv de către fani, să se întoarcă şi să apară pe post de salvator. Dar trebuie să se grăbească întrucît Rapidul, unul dintre cele mai iubite cluburi din istoria fotbalului nostru, chiar trăieşte periculos în aceste zile.