Dorinele, te înşeli!
„Semnez cu Steaua, nu cu Gigi Becali”, declară D. Munteanu, dar se schimbă oare datele problemei?!
Spre deosebire de alţii, n-aş fi atît de pornit contra lui Dorinel. Evident că nu lasă cea mai frumoasă impresie părăsind-o pe „U” Cluj […]
„Semnez cu Steaua, nu cu Gigi Becali”, declară D. Munteanu, dar se schimbă oare datele problemei?!
Spre deosebire de alţii, n-aş fi atît de pornit contra lui Dorinel. Evident că nu lasă cea mai frumoasă impresie părăsind-o pe „U” Cluj după două luni, deşi se angajase că va rămîne doi ani. De acord că i-a dezamăgit pe suporterii „şepcilor roşii”, şi nu numai pe ei, dar nu cred, sau mai degrabă nu-mi place să cred, că a făcut-o pentru bani. Probabil că banii, ochiul dracului, l-au ispitit cînd a plecat peste noapte de la CFR la FC Argeş, atras de propunerea lui Penescu. Nici atunci însă situaţia n-a fost foarte clară, fie şi deoarece patronul piteştean, frate geamăn cu al Stelei, obişnuieşte să vorbească mai mult decît s-ar cuveni. Deunăzi, şi-a amintit despre un meci pe care Iaşiul ar fi promis să-l cedeze Argeşului şi nu s-a ţinut de cuvînt. Poate că aşa au şi stat lucrurile, în ciuda enervării şi a dezminţirilor lui Ionuţ Popa, dar tot trebuie să ne întrebăm, cu mirare, de ce a tăcut Penescu atîta amar de vreme ?!
A pretinde că „U” l-a reintrodus în circuit pe Dorinel înseamnă un exerciţiu de orgoliu şi, mai departe, o exagerare. Sigur, el a petrecut jumătate de an pe tuşă. Numai că după 6 luni de şomaj a ajuns la o formaţie de liga secundă, ba şi din zona retrogradării. Ce mare şansă i s-a oferit unuia care lucrase cu CFR, cu Argeşul şi cu Vasluiul, adică la echipe superioare, exceptînd tradiţia, lui „U”?
Haideţi să ne imaginăm că ne-am afla noi, ceilalţi, în pielea lui Dorinel. Sincer, între divizia a doua şi grupele Champions League ce-am fi ales? Ştiţi bine răspunsul. Să nu mă consideraţi avocatul unei cauze compromise din start, dar există oare vreun şofer care să nu viseze să schimbe măcar o dată în viaţă Dacia pe Mercedes? Înainte de a face pe moraliştii, ceea ce-i uşor, să admitem că Steaua constituie o provocare greu de refuzat, dacă nu imposibil, pentru orice tehnician român, indiferent de vîrsta şi palmaresul lui. Cu atît mai mult pentru unul care, asemenea „Neamţului”, a purtat tricoul roş-albastru.
La fel de adevărat e însă că Dorinel greşeşte părînd convins că va avea mînă liberă în Ghencea. „Semnez cu Steaua, nu cu Gigi Becali”, repetă el, de parcă nu latifundiarul din Pipera îşi va pune iscălitura pe contract, ci Duhul Sfînt ori Papa de la Roma! Dorinel se înşală amarnic căci trebuie exclusă varianta că Gigi Becali se va abţine şi nu se va băga peste antrenor. Că nu-i va mai impune acestuia cine, cînd, cum şi cît să joace. De altfel, finanţatorul însuşi s-a grăbit să avertizeze că, în măsura în care rezultatele vor întîrzia, nu va ezita să se amestece. Rezumînd, Dorinel se amăgeşte sau, şi mai trist, vrea să se amăgească, deoarece el nu va fi nici o clipă, chiar nici una, şef la Steaua. Acolo dictează un singur om, nu din vestiar, ci din loja oficială.