Curajul de a fi prudent

Înainte de a analiza ce vorbeşte Christoph Daum, important e că vorbeşte.

Şi că, urmându-i exemplul, „tricolorii” procedează în acelaşi mod, fiind mai abordabili ca oricând. Aspectul nu-i de neglijat tocmai pentru că predecesorii lui Daum, cu precădere Piţurcă şi Iordănescu, transformaseră „naţionala” într-o cetate straşnic păzită, într-un fel de Fort Knox. Neamţul are meritul de a fi lichidat secretomania ce înconjura lotul ori măcar de a fi redus-o, drept pentru care acum domneşte la Mogoşoaia o altă stare de spirit. O atmosferă mai destinsă, mai relaxată. Aş spune mai normală.

Să notăm şi că selecţionerul şi-a schimbat discursul. De la heirupismul iniţial, cum că „vom ataca şi când balonul se află la adversar”, de la stilul păşunist conform căruia ai, n-ai mingea, tragi la poartă!, a trecut la nuanţe, la detalii. Logic, s-a mai familiarizat cu realităţile dâmboviţene. În plus, sprinten la minte, a înţeles că românii nu-s nişte ageamii în materie de fotbal ce pot fi duşi de nas cu clişee, cu lozinci. Că ei aşteaptă dovezi şi fapte, adică rezultate şi performanţe, ba şi calificări, de la un antrenor plătit cu jumătate de milion de euro anual într-o ţară în care un medic ori un inginer câştigă din salariu o astfel de sumă într-o viaţă de om! Asta ca o comparaţie, nu ca un fitil.

La vremea respectivă, am amendat modul lejer, jucăuş, în care Daum a pus problema, însă atât. În prezent, înaintea unui meci de quitte ou double, n-are rost să ne întoarcem la vechile controverse. De pildă, să ne tot mirăm că l-a luat în lot pe x şi nu l-a luat pe y, conversaţii sterile. Recomandabil e să gândim pozitiv şi să stingem orice incendiu. Concret, să realizăm că, pentru a-i învinge pe polonezi, D. Grigore et Comp. au nevoie de linişte, nu de tumult. De armonie, nu de ceartă.

Ceea ce nu înseamnă că de-acum înainte deciziile neamţului vor fi aplaudate la unison şi în picioare. Cu siguranţă că selecţionerul va mai fi contrat cu puncte de vedere deosebite de-ale lui, chiar antagonice, dar asta n-ar trebui să transforme polemicile în conflicte. Dacă nu-i obligatoriu să judecăm identic, nu-i în regulă nici ca persoanele ce judecă diferit să se duşmănească şi să-şi dea în cap. Din fericire, epoca lui Stalin, autorul aberaţiei „Cine nu-i cu noi e împotriva noastră”, a apus definitiv.

Referitor la schimbarea atitudinii, de semnalat, dar şi de lăudat, că Daum anunţă că nu se va mai năpusti asupra Poloniei, ci îşi propune să-i bată pe leşi „cu armele lor”. Cu alte cuvinte, pe contraatac. Din mărturisirile selecţionerului, încredinţate Gazetei de marţi, reiese că acesta le va cere „tricolorilor” să fie răbdători şi prudenţi, nu să se arunce asupra unui adversar extrem de periculos. Întrucât pare strategia înţeleaptă, să sperăm că ea va reuşi, iar „naţionala” nu va decepţiona vineri seara.

Să-ţi apreciezi corect valoarea şi să te întinzi atât cât îţi permite plapuma spre a reduce la maximum riscurile, iată o treabă foarte grea, pentru care-ţi trebuie nu doar realism, ci şi, paradoxal, destul curaj. Vom mai discuta pe tema asta.