Un egal istoric
Clar, valoarea şi lipsa oricărui complex i-au permis CFR-ului s-o ţină în şah pe ditamai vicecampioana Europei
În ajunul meciului, Scolari n-a părut prea sigur de izbîndă. Auzindu-l, ne-am zis că antrenorul care seamănă cu celebrul actor Gene Hackman glumeşte. […]
Clar, valoarea şi lipsa oricărui complex i-au permis CFR-ului s-o ţină în şah pe ditamai vicecampioana Europei
În ajunul meciului, Scolari n-a părut prea sigur de izbîndă. Auzindu-l, ne-am zis că antrenorul care seamănă cu celebrul actor Gene Hackman glumeşte. Că le complimentează pe gazde doar ca să le adoarmă vigilenţa. Pe teren, s-a văzut însă că vorbise serios. Contrată de CFR, Chelsea n-a prea izbutit miercuri să-şi ambaleze motoarele la maximum. Era OK dacă ar fi învins. Dar îi convenea, în contextul grupei, şi un scor egal în deplasare, printre preocupările grupării londoneze numărîndu-se şi conservarea energiei. Deoarece susţine într-un sezon măcar 70 de partide oficiale, pe cînd CFR nu depăşeşte 50. Oricum, staruri de talia şi cu salariile lui Lampard, Ballack ori Malouda aveau obligaţia să ofere mai mult.
Prestaţia neconvingătoare a insularilor nu minimalizează însă meritele clujenilor. Ei n-au mai sedus ca pe „Olimpico”, dar şi-au făcut pe deplin datoria şi în „Gruia”. Au jucat de la egal la egal cu vicecampionii Europei, iar uneori chiar mai bine. Probă că le-a aparţinut cea mai mare ocazie de gol, la bara lui Trică. Trombetta, a cărui promovare s-a justificat, a pregătit confruntarea ca la carte. Inclusiv sub aspect psihic, căci Cadu & Comp. au lepădat orice complex de inferioritate. În ciuda reputaţiei partenerilor, nu s-au speriat nici o clipă. Pe lîngă valoare, caracterul a cîntărit greu. A contat şi faptul că Trombetta a început cu 8 străini, ca să termine cu 9, portughezii şi argentinienii lui nearătîndu-se impresionaţi de faima adversarilor. Unii vor strîmba din nas citind ce urmează, dar nu-i exclus ca, aflaţi într-o situaţie similară, mulţi jucători români să se fi speriat. Să le fi tremurat picioarele.
Succesul de la Roma şi egalul de la Cluj o plasează pe CFR într-o poziţie favorabilă. Cu atît mai lăudabilă e ascensiunea ei, vecină cu miracolul, cu cît pe campioana României, lipsită de experienţă internaţională, puţini o considerau capabilă să meargă mai departe. Era cotată cu şansa a patra din patru. Iată însă că a reuşit, prin talent, prin ambiţie, prin curaj şi prin organizare, să răstoarne toate pronosticurile. A obţinut două rezultate excelente, de-a dreptul istorice pentru o formaţie care acum 4 ani evolua în liga a II-a, iar acum 6 chiar în liga a III-a!
Numai şi această întoarcere în timp demonstrează, fără a insista, că proiectul pus în mişcare de Paszkany şi de Mureşan, la dezvoltarea căruia a contribuit şi Andone, a fost îndrăzneţ, dar şi temeinic. Cei care l-au luat la preţ de matineu, ba l-au şi ironizat, trebuie să admită că au greşit. Asta şi în ideea că, azi, CFR Cluj nu înseamnă doar o echipă de anvergură continentală, ci şi o atmosferă întîlnită mai rar, foarte rar, pe stadioanele noastre. Şi datorită unui public entuziast, legiunea străină a lui Trombetta e la un pas de o performanţă uriaşă. Nu-i exclus însă, punînd răul înainte, să n-o atingă, să rateze calificarea în „optimile” C1. Şi dacă se va întîmpla aşa, tot va fi realizat un lucru extraordinar. Din nimeni a devenit cineva, un nume şi un renume.