Oraşul dintre ape
Pe Autostrada Soarelui, via Auxerre-Dijon, n-am făcut 5 ore de la Paris la Lyon, cum calculasem, am făcut aproape 8!

Din pricina ploii, care m-a obligat să reduc viteza de la 130 la 110 kilometri, dar şi din alte două cauze. Travaux şi bouchons, adică lucrări (pe şosea) şi ambuteiaje. Într-un asemenea blocaj, provocat şi de ploaia torenţială, am stat nemişcat peste un ceas şi jumătate! Dar bouchon mai înseamnă şi altceva în franceză, veţi descoperi mai jos. Pe traseu, am zărit, ca şi pe străzile Parisului, o grămadă de Dustere, maşina fabricată la Mioveni fiind apreciată în Hexagon graţie calităţii şi preţului. În varianta de top, costă în jur de 20.000 de euro, chiar sub. Altfel, pentru folosirea autostrăzii circa 400 de kilometri am plătit la peage 33,70 euro.
Fraţii Lumière şi cinematograful
Lyon, unde se va juca duminică seara meciul România-Albania, se află în zona de centru-est a Franţei, la 460 de kilometri sud de Paris şi la 310 nord de Marsilia. Elveţia nu-i departe, sunt 140 de kilometri până la Geneva. Oraşul e prins între două ape, pe malul fluviului Rhône şi al râului Saône, care îşi împrumută des numele. Cam cum e la noi cu Dunărea la Galaţi sau cu Unirea la Iaşi, se cheamă Rhône ori Saône străzi, pieţe, săli de spectacole etc. Lyonul aparţine patrimoniului mondial al umanităţii şi e renumit pentru că aici s-au născut, între alte personaje faimoase, fraţii Auguste şi Louis Lumière, ca şi romancierul Saint-Exupery. Veche, dovadă că bazilica Notre-Dame de Fourviere, atracţie turistică cocoţată pe vârful unei coline ce domină panorama oraşului, s-a construit pe locul forumului roman al împăratului Traian, cuceritorul Daciei, urbea e socotită printre cele mai rafinate. Elitistă, aristocrată, burgheză. Centru al masoneriei franceze, ea găzduieşte comandamentul Interpol şi, fireşte, o sumedenie de muzee şi de case memoriale.
Vicontele de Saint-Exupery
Aici, pe 22 martie 1895, fraţii Lumière, consideraţi inventatorii cinematografului, au proiectat primul film din istorie, peliculă ce-a durat un singur minut! Cei doi, care au trăit o viaţă la Lyon, fosta capitală a Imperiului Galic, Louis 84 de ani, Auguste 92, sunt înmormântaţi la cimitirul Guillotiere din oraşul natal. Poate că şi mai cunoscut decât ei e Antoine Marie Roger, viconte de Saint-Exupery, al cărui nume îl poartă aeroportul internaţional din Lyon, gara TGV etc. Maiestuoasă, statuia lui umple Piaţa Bellecour din centru. Saint-Exupery e autorul cărţii intitulate Micul Prinţ, poveste ce i-a fermecat pe copiii de pretutindeni, opera unui scriitor-pilot dispărut în timpul Ultimului Război Mondial. În dimineaţa zilei de 31 iulie 1944, Monsieur Antoine a decolat de la baza aeriană Borgo din Corsica într-un raid de recunoaştere şi nu s-a mai întors niciodată! Nu se ştie până în zilele noastre unde şi cum a dispărut. Pe 29 iunie împlinise 44 de ani.
Cârnaţi groşi cât mâna!
Înainte de orice, Lyon e vestit prin numeroasele şi variatele sale restaurante. Ele se numesc chiar bouchons, ca ambuteiajele. Se zice chiar, dar n-am apucat să verific!, că aici s-ar găsi cea mai mare concentrare de bistrouri pe cap de locuitor din Hexagon, ceea ce poate şoca deoarece la Paris întâlneşti asemenea cârciumioare din 25 în 25 de metri pe fiecare stradă. Chiar pe malul Rhonului, la 3 minute de hotelul Marriott, pe firma unui local scrie La Mama şi are specific românesc.
Apropo, să nu uit, populaţia Lyonului atinge jumătate de milion de locuitori în perimetrul orăşenesc, cifră care trebuie înmulţită cu 4 când discutăm despre aria metropolitană. Viceconsulul nostru, un fost ziarist la Radio România, un tip deschis şi simpatic, mi-a confirmat aceste date, pentru care îi mai mulţumesc o dată. Revenind la bucătăria lyoneză, cam grasă în opinia mea, deşi n-am strâns destule informaţii cât să mă pronunţ ferm, ea e una rafinată şi, dincolo de orice paradox, populară. Pe lângă salatele cu de toate, sunt foarte căutaţi cârnaţii din carne de porc, vestiţii saucissons, unii cu diametrul de până la 10 centimetri! Ajunge să mănânci unul şi să-l însoţeşti cu un pahar de Beaujolais ori de Côtes du Rhône, specialitatea casei, ca să te declari săturat!
Bucătăria Maestrului Paul Bocuse
În regiune, la circa 15 kilometri de centrul oraşului, funcţionează un restaurant unic în lume, l’Auberge (Hanul) du Pont de Collonges, în care capeţi o masă doar dacă ai rezervat-o de minimum o lună! E localul legendarului Paul Bocuse, ambasadorul gastronomiei franceze desemnat de americani „Bucătarul Secolului XX”. La 90 de ani, Maitre Paul, decorat şi cu Legiunea de Onoare, trece mai rar pe la Collonges, dar elevii lui continuă să ofere o masă pe cinste şi un spectacol atractiv de prezentare a acesteia, cu feluri personalizate. Mărturisesc că nici măcar n-am încercat să merg acolo. Cel mai ieftin menu, cel clasic, costă 165 de euro de căciulă, iar cel mai scump, „grande tradition”, sare la 260. M-aş fi încadrat, dar nu mi-era foame!
Vreo 11.000 de români
Când transmit corespondenţa de faţă, sâmbătă la amiază, „tricolorii” urmează să sosească la Lyon cu TGV-ul şi să stea la Marriott. Federaţia nu s-a uitat la bani şi a închiriat două vagoane la trenul de mare viteză. A procedat bine, judecând ce-am păţit eu cu maşina. Nici avionul, cu trambalarea până la aeroport şi cu filtrele de rigoare, nu era o soluţie în condiţiile în care TGV-ul nu face pe drum nici două ceasuri.
Conform datelor oficialităţilor locale, pe care le ajută şi 6 jandarmi bucureşteni, veniţi încă de vineri şi cazaţi (ca şi mine) la Novotel din orăşelul-satelit Bron, se scontează pe participarea a 11.000 de suporteri români. Estimată la peste 15.000 de suflete, comunitatea de-aici a cumpărat în jur de 2.500 de bilete, diferenţa până la 11.000 fiind acoperită mai ales, majoritar, de fanii din ţară. Rămâne numai, citiţi detaliile furnizate de colegii mei, ca băieţii lui Iordănescu să se ridice la înălţimea iubirii arătate de aceşti oameni ce-au traversat Europa ca să-i vadă şi să-i încurajeze pe ei. E cazul să-i răsplătească dăruindu-le victoria, hai România!
În fine, aici plouă ca şi la Paris. În ciudă, în neştire.
Lyon, 18 iunie 2016