Sfîrşitul drumului

Declinurile lui Mitea şi Keşeru atribuite “lipsei de atitudine” După ce şi-a făurit cariera mai degrabă prin determinare decît prin har, Jean Vlădoiu se întreba ieri, în EvZ, “unde este Keşeru, unde este Mitea?”. În contextul în care actualul secund […]

Declinurile lui Mitea şi Keşeru atribuite “lipsei de atitudine”
După ce şi-a făurit cariera mai degrabă prin determinare decît prin har, Jean Vlădoiu se întreba ieri, în EvZ, “unde este Keşeru, unde este Mitea?”. În contextul în care actualul secund dinamovist critica mentalitatea unora dintre tinerii noştri fotbalişti din străinătate, nedumerirea lui se justifică. Numai şi în ideea că, transferaţi încă de la vîrsta junioratului, nici Keşeru, nici Mitea n-au confirmat pe măsura aşteptărilor.

Totuşi, nu se poate spune despre ei, unul de 21 de ani, celălalt de 23, că s-au născut talente şi au murit speranţe. Keşeru poartă banderola “naţionalei” Under 21, care vizează calificarea la CE, iar Mitea se recomandă prin 8 selecţii în reprezentativa A. De aici şi nădejdea că nu şi-au spus ultimul cuvînt. Adevărat e însă că, din păcate, amîndoi se află de mai mult timp pe tobogan. În sezonul precedent, divizionara B franceză Nantes n-a mai avut nevoie de Keşeru şi l-a cedat lui Libourne. Acum, cînd ar urma să se întoarcă, nu apare pe site-ul lui Nantes cu vreun număr de tricou, de unde concluzia că nu va fi inclus în lot. La rîndu-i, adesea accidentat, Mitea n-a prins din 2005 decît 9 partide la Ajax, din care pricină gruparea din Amsterdam l-a pus recent pe liber.

Dacă ar exista doar aceste cazuri, nu s-ar cuveni să facem din ele o problemă. Mai lungă, lista dezamăgirilor îi cuprinde însă şi pe Alin Stoica, mai nou, şi pe Sepsi. Despărţindu-se de Anderlecht, băiatul lui Tudorel a schimbat 6 echipe în 5 ani, ca să poposească la modesta Mouscron. În ceea ce-l priveşte pe Sepsi, Benfica n-a ezitat să-l ia, dar l-a împrumutat repede la Racing Santander.

Trebuie să-i dăm dreptate lui Vlădoiu cînd le impută celor amintiţi, ca şi altora, “lipsa de atitudine”. Într-un moment în care, exceptîndu-i pe Mutu şi pe Chivu, jucătorii noştri de peste hotare nu prea se mai bucură de laude, mai ales tinerii eşuează. Fără a generaliza, eroarea lor constă în faptul că, în loc să considere semnarea unui contract avantajos drept începutul unui drum, îl privesc ca pe sfîrşitul lui. Practic, se mulţumesc cu tot mai puţin şi, incapabili să-şi gestioneze succesele, se plafonează. Deşi cu o cotă în continuă scădere, refuză să revină acasă, li se pare sub demnitatea lor!

Sigur că tinereţea scuză multe. Nu însă, niciodată, şi luarea în derîdere, la preţ de matineu, a profesiei de fotbalist. Aceasta cere muncă, nu delăsare, sacrificii, nu fiţe, iar cine nu înţelege plăteşte. Mai devreme sau mai tîrziu, dar de regulă mai devreme.