Revolta lui Budescu
La conferința de presă dinaintea testelor cu Lituania și Spania, antrenorul “tricolorilor” a fost mai deschis ca de obicei.

Fără să fie un mare orator, Generalul a încercat să lămurească majoritatea problemelor și, în linii mari, a reușit. Mai mult, a ascultat cu răbdare chiar și întrebări mai corozive, care l-ar fi scos din pepeni pe predecesorul său. Dacă Pițurcă ar fi bătut cu pumnul în masă, Iordănescu și-a păstrat calmul și nici nu i-a lipsit simțul umorului.
Într-un moment în care nimeni nu mai face unanimitate, nicăieri și în niciun domeniu, Puiu a mărturisit că nu-l mai supără criticile, dar îl deranjează faptul că “m-au umilit și oameni care nu se pricep la fotbal”. Cum să comentezi asta, spunând că nu poți cădea de pe cal dacă nu urci în șa? Ori, poveste și mai cunoscută, recurgând la istoria cu lupul și cu intratul în pădure?
N-am subscris tuturor opțiunilor Generalului, de unele detașându-mă răspicat. De pildă, mă îndoiesc că Prepeliță e atât de important pentru o “națională” în care Ropotan, conform unei opinii răspândite, nu prea avea ce căuta. Ar fi în plus. Nu leg însă convocarea lui de amănuntul că mijlocașul cu doar 5 selecții strânse până în pragul a 30 de ani a devenit recent elevul lui Iordănescu jr. la Pandurii. Cât îl cunosc eu pe Puiu, și am pretenția că l-am citit pe parcursul a peste 4 decenii, nu-l cred capabil de asemenea compromisuri, de mânării. Și când îl părăsește inspirația, își păstrează onoarea, să nu aruncăm cu pietre în cine nu trebuie!
Dar de idei fixe îl bănuiesc, iar aici aș include și preferința pentru Ropotan.
Despre Alibec, care merita introdus măcar câteva minute la Giurgiu, am scris ieri și n-o mai iau de la capăt. În eventuala dispută dintre Iordănescu și Budescu, deși termenul e exagerat, înclin să-i dau dreptate antrenorului, nu jucătorului. Dincolo de simpatia pentru Budescu, apreciez că nu era momentul să fie chemat la lot după numai două meciuri susținute cu Dalian Yifang în liga secundă chineză, ambele găzduite pe teren propriu în startul campionatului, iar ultimul pierdut cu 0-2 în fața lui Hunan Xiangtao.
La finalul acestuia, tehnicianul suedez Mikael Stahre, ex-Panionios și IFK Göteborg, le-a cerut străinilor abia aduși, Mushekwi din Zimbabwe, Bangura din Sierra Leone și Budescu, “să se integreze mai repede”.
Din păcate, deși integralist, fostul “astral” n-a strălucit în întâlnirile respective. Totuși, la 2-0 cu Zhejiang Yiteng a executat în bară o lovitură liberă din marginea careului.
Nu știu în ce măsură Liga 2 din China se ridică, așa cum o laudă Budescu, peste nivelul Ligii 1 din România, permiteți-mi să am dubii serioase. Dar și dacă lucrurile ar sta așa, el trebuie să înțeleagă decizia selecționerului și, în ciuda regretelor, să se împace cu ea. S-o accepte, nu s-o conteste. În fond, a plecat la marginea geografiei pentru bani, nu pentru performanță, căci un milion de euro pe an nu găsești la fiecare colț de stradă, deci se agită degeaba! De acord cu Generalul că Budescu va rămâne în cărți pentru Euro doar în cazul în care va impresiona la Dalian. Scuzați locul comun, însă mingea e la el.
Dacă va convinge și va da goluri, Iordănescu a promis că nu-l va lăsa acasă!