Mai e pînă departe

Cel mai important lucru e acela că Steaua a cîştigat marţi în deplasare, asigurîndu-şi astfel un retur mai liniştit şi o şansă în plus la calificare. Deşi a abordat prudent meciul de la Lubin, cu 2 închizători, Lovin fiind titularizat […]

Cel mai important lucru e acela că Steaua a cîştigat marţi în deplasare, asigurîndu-şi astfel un retur mai liniştit şi o şansă în plus la calificare. Deşi a abordat prudent meciul de la Lubin, cu 2 închizători, Lovin fiind titularizat surprinzător alături de Rădoi, actuala noastră vicecampioană  a controlat partida şi a învins pe merit, fără dubii. Principalele ei argumente au fost angajamentul, dăruirea şi disciplina tactică. Hagi a ştiut ce să le ceară elevilor săi, înainte de orice să ocupe zona centrală, iar aceştia au răspuns corect. Dincolo de scor, evoluţia Stelei însă n-a entuziasmat. În absenţa unui vîrf de meserie, puternic, capabil să ameninţe serios careul advers, formaţia  din Ghencea a arătat uneori ca  o echipă care caută ceva şi nu găseşte. Spre sfîrşit, cînd Zaglebie a avut o bară şi a irosit o ocazie clară, de altfel unica, a părut chiar  descumpănită. Tocmai de aceea, în perspectiva următoarelor bătălii continentale, jocul roş-albaştrilor trebuie îmbunătăţit, mai ales în faza ofensivă. În măsura în care apărarea, în frunte cu Goian, s-a achitat conştiincios de sarcini, iar linia mediană, dirijată de Rădoi, a transpirat abundent şi cu folos, atacul a rămas dator. Dovadă că unicul gol al întîlnirii a fost opera unui fundaş. Evident, deoarece n-a contat nici pe Iacob, nici pe Badea, indisponibili, Hagi poate invoca circumstanţe atenuante pentru a explica lipsa de forţă, dacă nu şi de imaginaţie, a atacului. Compartiment în care Dică şi Neaga, obişnuiţi să apară la finalizare din linia a doua, au alcătuit chiar linia întîi. Logic, ambii au reuşit sub ce şi-au propus. Din pricină că ei au stat în faţă, ca să creeze presiune, iar Rădoi şi Lovin, ba şi Nicoliţă, s-au repliat către poarta proprie, ca să blocheze culoarele, Steaua a lăsat uneori spaţiile neacoperite şi s-a transformat într-o echipă lungă. Asta a silit la un efort fizic suplimentar, ale cărui consecinţe s-au şi văzut în ultimele minute. Important e însă, esenţial, că Steaua a învins la Lubin. Întrucît pînă şi asaltul Everestului începe cu primul pas, trupa lui Hagi se poate declara mulţumită. A vrut victoria, a muncit din răsputeri pentru ea şi a obţinut-o. Chit că şi-a uşurat viaţa, trebuie să admită însă că îi rămîne destul drum pînă departe. Deoarece revanşa cu polonezii se anunţă dificilă, dar şi în ideea că viitorul adversar din preliminariile C1 va fi cu siguranţă superior lui Zaglebie. De alt calibru. Dacă jocul ei nu va creşte, e posibil ca în turul 3, contra lui AEK Atena, a lui Spartak Moscova, a lui Fenerbahce sau a Slaviei Praga, să zicem, Steaua să aibă mari probleme. Statutul de cap de serie constituie un atu, nu însă, atenţie, şi o garanţie.