Tari, dar nu favoriţi!

… apreciază că optimismul exagerat al unora riscă să le facă un deserviciu fotbaliştilor tricolori

Victoria din Slovenia, ce trebuie reeditată miercuri, ne-a dat aripi. Dacă ne-a necăjit acel ghinionist 2-2 cu Bulgaria de la Constanţa, succesul de la Celje […]

… apreciază că optimismul exagerat al unora riscă să le facă un deserviciu fotbaliştilor tricolori

Victoria din Slovenia, ce trebuie reeditată miercuri, ne-a dat aripi. Dacă ne-a necăjit acel ghinionist 2-2 cu Bulgaria de la Constanţa, succesul de la Celje ne-a încurajat. Inclusiv pentru că “tricolorii” au ajuns graţie lui liderii grupei. Ne-a mulţumit însă, s-o recunoaştem deschis, mai degrabă scorul decît jocul. Acesta simte nevoia unor îmbunătăţiri, a unor retuşuri. Chit că echipa lui Piţurcă a crescut de la meci la meci, cu precădere în privinţa atitudinii, ar constitui o imprudenţă să ne şi socotim, cum se şi reped unii, favoriţi la calificare. De acord, drumul către Euro 2008 s-a scurtat, dar el e departe de a se fi sfîrşit, aşa că nu-i bine să zicem hop pînă n-am sărit pîrleazul. Întrucît tot partida cu Olanda de-acasă şi cea cu Bulgaria din deplasare vor decide, pe ele va trebui să le cîştigăm sau măcar să nu le pierdem. Dezvoltînd subiectul, plecarea lui Stoicikov de la cîrma selecţionatei vecine nu prea ne avantajează. Ne-ar fi convenit să rămînă smucitul Hristo, arogant cu noi, dar şi cu ai lui, nu să-i ia locul Stoilov, un antrenor mai echilibrat şi, a demonstrat-o cu Levski Sofia, mai eficient. Nădăjduind că vom trece şi peste asta, e de datoria noastră să credem în “tricolori”, mai concentraţi şi mai puternici ca altădată, fără a-i considera însă desprinşi de pe acum în învingători. Întrucît lupta în trei abia se încinge, nu-i recomandabil să ne batem cu pumnii în piept. Căci a fi realist nu înseamnă a fi sceptic.

Nu stă în picioare varianta că FRF a mărit preţul biletelor la meciul România – Slovenia numai ca să împiedice “naţionala” să se întoarcă la Timişoara pentru partida cu Olanda, programată în toamnă, pe 13 octombrie. Un asemenea scenariu pare forţat, după cum excesive sînt şi atacurile la baionetă împotriva lui Ionuţ Lupescu. Oricîtă putere ar avea acesta în Casa Fotbalului, unde ocupă postul de director general, el n-are totuşi atîta cît să fi hotărît singur. Altfel, cu tot respectul faţă de minunatul public timişorean, e greu de înţeles de ce băieţii lui Piţurcă ar fi obligaţi să revină pe malul Begăi pentru întîlnirea cu batavii. Cum pretutindeni în lume funcţionează principiul rotaţiei în ceea ce priveşte găzduirea echipei reprezentative, s-ar cuveni să se întîmple şi la noi la fel. Mai ales că mai există oraşe care vor asta, Craiova, Constanţa, Piatra Neamţ şi, desigur, Bucureşti. Şi care, pe lîngă dorinţă, îndeplinesc şi condiţiile solicitate. Ca atare, n-ar trebui să vorbim despre un complot pus la cale de Lupescu deoarece, judecînd aşa, am merge mult prea departe. Unei exagerări i-am răspunde cu alta. Din păcate însă, putem discuta lejer despre o gafă, ba încă de mari proporţii, întrucît nu-i logic ca într-un centru universitar cum e Timişoara, în care studenţii reprezintă un eşalon important de spectatori, să arunci în aer costul biletelor, să-l umfli mult peste cota pieţei. Firesc era ca FRF să-şi recunoască greşeala şi să umble, fie şi în ultima clipă, la preţuri. Iată că n-a făcut-o, din care motiv, în frunte cu Ionuţ Lupescu, şi-a atras un val înalt de antipatie. Să sperăm însă că, în ciuda nesăbuinţei federale, reacţia amintită nu-i va viza şi pe “tricolori”, cărora mîine chiar le va fi necesar sprijinul tribunei.