Sub semnul onoarei

… despre refuzul lui Tudor de a-şi recunoaşte greşeala, dar şi despre meciul Dinamo – CFR Cluj

Duminică seara, arbitrul Tudor a încercat la Repriza a 3-a ceea ce şi-a propus pe parcursul întregii zile cutreierînd redacţiile, să demonstreze că […]

… despre refuzul lui Tudor de a-şi recunoaşte greşeala, dar şi despre meciul Dinamo – CFR Cluj

Duminică seara, arbitrul Tudor a încercat la Repriza a 3-a ceea ce şi-a propus pe parcursul întregii zile cutreierînd redacţiile, să demonstreze că a acordat just penalty pentru Steaua la Urziceni. A invocat un contact între portarul Grigore şi Cristocea, dar n-a convins pe nimeni. Nici pe Lobonţ şi pe Răzvan Lucescu, ambii prezenţi în emisiune, nici pe Crăciunescu şi pe Porumboiu, aflaţi la televizor. Asta pentru că, şi dacă a existat contactul respectiv, nu era cazul să se dicteze 11 metri cîtă vreme în fotbal nu se penalizează, ca în baschet, cea mai mică atingere. Tudor a repetat la nesfîrşit că mîna lui Grigore a şters piciorul lui Cristocea, deşi la fel de bine s-ar fi putut petrece invers. Ca piciorul lui Cristocea să fi lovit mîna lui Grigore. Ultima variantă pare cu atît mai plauzibilă cu cît s-a observat că portarul Unirii a vrut să-l ferească pe mijlocaşul Stelei. În pofida atîtor opinii contrare, Tudor n-a cedat. A ţinut-o pe-a lui, dovedind încă o dată că rămîne imun la orice argument. Pînă la urmă, îl priveşte. Pe de altă parte însă, o asemenea manieră de a gîndi, conform căreia cineva se consideră proprietarul adevărului absolut, ar trebui să le dea de gîndit şefilor CCA. Nu zice nimeni că Tudor nu-i un arbitru bun. E chiar unul dintre cei mai buni, dar fixismul lui, încăpăţînarea de a crede că are dreptate şi cînd n-are, s-ar putea să-l coste scump. Inclusiv în materie de delegări.

De-acum, că eroarea lui Tudor şi cea comisă de Balaj la Cluj au eliminat Rapidul din lupta pentru locul secund, întreaga atenţie se concentrează asupra partidei de azi din Ştefan cel Mare. Deoarece programul Stelei se anunţă mai uşor, CFR e obligată s-o bată pe proaspăta campioană chiar la ea acasă spre a termina a doua. Practic, nici un scor egal nu i-ar servi. Întrebarea e în ce măsură Dinamo îşi va apăra cu îndîrjire şansele ori, dorind să-i rîdă în nas rivalei din Ghencea, o va lăsa mai moale? Borcea a recunoscut că, dac-ar fi fost după el, care a plîns de necaz cînd Steaua a luat Cupa Campionilor în 1986, roş-albii ar fi folosit garnitura de rezerve şi, indirect, i-ar fi ajutat pe clujeni. Împărtăşită de numeroşi suporteri, atitudinea directorului general n-a surprins şi pentru că, o dată intrată în C1 şi fiind cap de serie, Steaua ar putea realiza un parcurs mai lung decît al lui Dinamo. Ca atare, ea ar trebui blocată. Numai că antrenorul s-a impus, hotărînd să alinieze garnitura standard, deşi lipsită de Niculescu, de Ad. Cristea şi de Dănciulescu. Rednic ar fi ameninţat chiar că, dacă se va decide altfel, se va retrage. În consecinţă, există premise, dar şi speranţe, ca Dinamo – CFR să se joace corect, iar echipa mai în formă să cîştige. Pentru campioană nu va fi un meci pentru puncte, ci pentru onoare. Care onoare contează mai mult într-o lume normală. Sau ar trebui să conteze.