Românul Tudorie și neamțul Lienen

Însuși Reghecampf a confirmat interesul Stelei pentru Alexandru Tudorie, vîrful de 1,90 m al Oțelului devenit major pe 19 martie curent. Interesul și, în paralel, disponibilitatea de a achita chiar un milion de euro pentru un puști pe care l-ar […]

Însuși Reghecampf a confirmat interesul Stelei pentru Alexandru Tudorie, vîrful de 1,90 m al Oțelului devenit major pe 19 martie curent. Interesul și, în paralel, disponibilitatea de a achita chiar un milion de euro pentru un puști pe care l-ar mai curta, dacă e să plecăm urechea la sursele de la malul Dunării, și două grupări din Serie A.

Bătaie mare pe Tudorie, zice-se că preferat de Steaua înaintea lui Țucudean, deși dinamovistul de 22 de ani, împrumutat de la Standard Liege, costă mai puțin, ba și numără mai multe meciuri și goluri în palmares. După ce i-a luat în ultimele sezoane pe Chipciu, Chiricheș, N. Stanciu, G. Matei și G. Iancu, dar și pe mai vîrstnicii Piovaccari și Kapetanos, clubul din Ghencea speră să dea lovitura cu atacantul gălățean, să-l folosească și, de ce nu?, să-l vîndă la un preț cît mai avantajos. Nu trebuie uitat că l-a cumpărat pe Chiricheș de la Pandurii cu 800.000 de euro și l-a vîndut la Tottenham pe 8,5 milioane, asta afacere, de ce nu s-ar repeta istoria cu Tudorie?!

Despre elevul cu care a început 6 dintre partidele disputate de Oțelul în stagiunea de primăvară, ajutîndu-l să strîngă 488 de minute, Ewald Lienen are numai cuvinte fru-moase, de laudă. Îl recomandă drept “un muncitor cu calități excepționale” și anticipează că, “ușor de antrenat, va progresa rapid și va ajunge mare fotbalist”.

Corect, sexagenarul Lienen nu-i un tehnician de top, nu-i un brand. În ciuda faptului că a fost secundul lui Jupp Heynckes la Tenerife și a lucrat în Germania (Arminia Bielefeld, Borussia Mönchengladbach, MSV Duisburg, München 1860, FC Köln, Hannover 96) și în Grecia (Panionios, Olympiacos, AEK Atena), a rămas la nivelul de nume, nu și l-a schimbat în renume. Sigur însă că, fără să fie Guardiola, Mourinho ori Ancelotti, distanță astronomică pînă la zei!, trebuie considerat un tip serios, de nădejde.

În stilul majorității compatrioților lui Goethe, unul pentru care vorba-i vorbă și onoarea onoare. Iată de ce nu-i de imaginat că Lienen l-ar lăuda pe Tudorie numai ca să-i facă firmă și să-i ridice prețul. Poate că un român s-ar mai preta la asemenea tertip, un balcanic, să spunem, dar și un neamț? Parcă nu, greșesc?

Și ce-i neobișnuit aici?!, veți întreba și vă veți mira. Ieșită din comun e declarația tehnicianului german privitoare la Tudorie cum că “și dacă joacă mai slab, tot o să-l țin în primii 11, ca să progreseze!”. În condițiile în care Oțelul se zbate în zona retrogradării, rari sînt antrenorii, dacă sînt, care să titularizeze un tînăr lipsit de CV în fața unui coechipier cu mai vechi state de serviciu, mai experimentat, mai rutinat.

Cei care procedează așa, cei mai mulți,  dorm mai liniștiți și nu riscă, iar în caz de eșec se scot mai repede și, de regulă, își salvează posturile. Întrucît pare să se gîndească mai degrabă la viitorul lui Tudorie decît la al său, Ewald Lienen merită mulțumiri. Chiar o reverență.