Derby degeaba

Meciul Petrolul-Astra s-a ridicat rareori la nivelul pretențiilor duelului dintre ocupantele locurilor 3 și 2 ale clasamentului. Deși “lupii galbeni” au egalat abia în prelungiri, scorul de 1-1 trebuie socotit corect, just. Mai vioaie și mai legată, formația giurgiuveană a […]

Meciul Petrolul-Astra s-a ridicat rareori la nivelul pretențiilor duelului dintre ocupantele locurilor 3 și 2 ale clasamentului. Deși “lupii galbeni” au egalat abia în prelungiri, scorul de 1-1 trebuie socotit corect, just. Mai vioaie și mai legată, formația giurgiuveană a ­stăpînit prima repriză, apoi rolurile s-au inversat. Profitînd spre final de un om în plus după eliminarea lui Laban (73), dar și de schimbările ofensive operate de Lucescu jr., Petrolul a forțat în disperare de cauză și a găsit într-un tîrziu golul. A meritat însă să-l găsească.

Trebuie presupus că s-ar fi jucat mai tehnic, deci mai frumos, dacă echipele ar fi aliniat toate vedetele lor. Cum gazdelor le-au lipsit ­Albin și De Lucas, iar oaspeților, din motive păstrate secrete, Mățel, Budescu și Alibec, partida n-a ieșit din anonimat. Fazele spectaculoase și ocaziile de a înscrie, mai clare însă la poarta Astrei, s-au numărat pe degetele unei singure mîini.

Asta în ciuda faptului că ambele ­garnituri au abundat în străini aduși cu mari eforturi și plătiți cu multă generozitate. Din 27 de jucători folosiți, numai 8 au fost români, 3 la Petrolul și 5 la Astra, procent sub 30 la sută, adică mic, foarte mic, nepermis de mic!

Dincolo de banii pe care i-a încasat vînzîndu-i în iarnă pe Hamza și pe Boudjemaa ca să-i titularizeze pe Mutu și pe Zicu, Petrolul a luat plasă. N-a mutat inspirat în condițiile în care acomodarea nou-veniților se tot amînă. Echipa suferă și, spre deziluzia fa­ni­lor, arată mai rău decît în toamnă. Convinge mai puțin. Zicu nu se integrează de nici o culoare, în timp ce Mutu trage de el și trans­piră, dar continuă să fie dator. Într-adevăr, duminică a reușit o prestație superioară ­celor anterioare, dar n-a jucat, probabil că Răzvan a glumit declarînd asta, “uriaș”!  Păi, dacă despre Mutu se spune așa ceva, despre Messi ori despre Cr. Ronaldo ce-ar trebui să se spună?!

Spre sfîrșit, pe fondul iureșului din careul advers, prahovenii au cerut insistent penalty, numai că Ov. Hațegan a procedat bine că n-a fluierat. N-a fost penalty pentru că n-a existat elementul intențional, mingea a sărit în brațul lui Papp, nu Papp a oprit-o cu brațul! De la o vreme însă, îi judecăm pe arbitri cu o asprime exagerată și, ca atare, nedreaptă.

De exemplu, l-am pus la zid pe ­vîlceanul Ad. Comănescu că n-a acordat fault ­pen­tru U înainte ca Dinamo să marcheze la Cluj unicul gol al întîlnirii de vineri. Interpretabilă, faza s-a petrecut în jumătatea bucurește­nilor, la 70 de metri de poarta cu golul și, în plus, nu arbitrul de centru putea să sesizeze eventuala incorectitudine, ci cel de rezervă ori adițio­nalul. E ușor să judeci văzînd înregistrarea video de 4-5 ori, dar mai greu, infinit mai greu, pe gazon și într-o fracțiune de secundă!

Acest 1-1 fără anvergură și fără strălucire nu servește nici Petrolului, nici Astrei, rămase și mai departe în spatele Stelei. Titlul pare ca și adjudecat, dacă nu cumva chiar e.