Mingea e la Pițurcă
În ciuda răsunătorului succes obținut de noi vineri seara, cel mai categoric din istoria partidelor directe, Torje a zis că n-am realizat încă nimic. Că i-am învins degeaba pe unguri dacă nu-i vom bate și pe turci Să reținem însă […]
În ciuda răsunătorului succes obținut de noi vineri seara, cel mai categoric din istoria partidelor directe, Torje a zis că n-am realizat încă nimic. Că i-am învins degeaba pe unguri dacă nu-i vom bate și pe turci Să reținem însă că marți ne va fi suficient și un scor de egalitate pentru a putea prinde barajul. În situația în care îți ajunge și un egal, se impune să pregătești meciul, și să-l abordezi, numai cu gîndul la victorie. Întrucît cel ce se mulțumește cu puțin, de puțin are parte.
Pare la îndemînă, dar chiar nu e în condițiile în care, a recunoscut-o însuși selecționerul, “tricolorii” nu vor fi ușor de mobilizat după un asemenea efort și o asemenea izbîndă. Montați vineri, cînd s-au dăruit exemplar, ar trebui ca ei să se implice la fel peste 5 zile, obiectiv dificil de atins sub aspect fizic, dar mai ales psihic. Legat de asta, presa de pe Bosfor pretinde că Terim știe ca nimeni altul să-și motiveze “ienicerii”, să-i facă să asculte și să joace. Treaba lui, îl privește. Pițurcă a dovedit cu prisosință această calitate împotriva maghiarilor, cînd a scos maximum din băieții lui. Nu ne rămîne decît să sperăm că va repeta figura.
Mai inspirat ca oricînd, Pițurcă a mutat la fix, asemenea unui șahist cu coeficient de mare maestru, înaintea confruntării cu ungurii și pe parcursul ei. I-a preferat pe Mățel lui Tamaș și lui Luchin, pe Raț lui Latovlevici, pe Maxim lui Grozav și, lovitură de teatru, a renunțat la Mutu! Meciul în sine și rezultatul final i-au dat dreptate. Totodată, le-au tăiat elanul contestatarilor săi, care abia așteaptă însă ca, indiferent de consecințe, antrenorului să nu-i mai iasă socotelile. Din păcate, așa se prezintă lucrurile, să nu ne amăgim că ar sta altfel.
Absența lui Bourceanu, care s-a expus copilărește unui cartonaș galben pe care “centralul” Undiano Mallenco parcă s-a bucurat să i-l arate!, îi încurcă rău calculele selecționerului. Pițurcă va trebui să opteze, atît că alegerile lui nu se anunță simple. Îl va urca pe Chiricheș la mijloc, ceea ce va presupune titularizarea lui Găman sau a lui Papp pe linia de fund, ori îl va înlocui pe căpitanul Stelei cu Hoban la închidere, act care ar provoca o singură modificare, adică un deranj mai mic?
Personal, aș înclina spre formula secundă tocmai pentru că, mă înțelegeți?, mi-e teamă de emoțiile și, urmare a lor, de bîlbîielile lui Găman. Referitor la atac, compartiment în care Stancu și Maxim și-ar păstra posturile, e posibil ca Tănase, autorul unui supergol vineri, cînd a evoluat numai jumătate de oră, să-i ia fața lui Torje pe banda dreaptă, mișcare prin care “naționala” ar pierde în viteză, însă ar cîștiga în rafinament. Întrebat de cineva cum aș proceda, aș evita un răspuns tranșant, dar aș invoca vechea vorbă că echipa învingătoare se schimbă numai dacă te obligă împrejurările!
Concret, deși misiunea lui Pițurcă se anunță complicată, trebuie să avem încredere în selecționer și în formația pe care o va trimite pe teren. Hai România!