Lipsă de respect

În octombrie 2012, cînd a fost numit antrenor la Standard Liège, echipă la care jucase între 1991 și 1996, Mircea Rednic a găsit-o doar pe locul 9 din 16 în prima divizie, rătăcită, debusolată, cu capul în pămînt.  Spre lauda […]

În octombrie 2012, cînd a fost numit antrenor la Standard Liège, echipă la care jucase între 1991 și 1996, Mircea Rednic a găsit-o doar pe locul 9 din 16 în prima divizie, rătăcită, debusolată, cu capul în pămînt.  Spre lauda lui, a pus-o pe picioare, a urcat-o în clasament cu fiecare etapă, ba a și reușit, după play-off și un neverosimil 7-0 în returul barajului cu La Gantoise, s-o califice în Europa League. În momentul respectiv, firește că tehnicianul român ar fi pariat că Roșii, Les Rouches în valonă, îi vor prelungi contractul. Ar fi băgat mîna în foc.

Din păcate, a calculat greșit. Președintele Roland Duchâtelet, om de afaceri multimilionar, senator pînă în 2011 și, între altele, pro­prietar al unui canal TV on-line, nu numai că l-a dat afară, dar l-a și înlocuit cu un tînăr no-name: l-a adus pe Guy Luzon, 37 de ani, de la “naționala” de tineret a Israelului!  Reacția președintelui a surprins cu atît mai tare cu cît Puriul a repetat că vrea din tot sufletul să continue. Degeaba, i-au trîntit ușa în nas!

Demis, cel ce a cucerit ca antrenor titlul cu Rapid în 2003 și cu Dinamo în 2007 și-a ­ascuns anevoie decepția. Nu l-a uitat însă pe șeful lui Standard, căruia i-a reproșat, logic în opinia mea, “lipsa de respect”. Fără să dezvolt subiectul, am căpătat încă o dovadă că viața printre străini nu-i ușoară nici măcar cînd crezi că e. În majoritatea cazurilor, apa­rențele înșală. Celor sosiți de-afară, mai ales din estul Europei, li se pretinde mai mult decît localnicilor. Mult mai mult.

Clar că Duchâtelet s-a supărat pe Rednic. Unele surse apreciază că l-a scos din sărite faptul că antrenorul nu i-a folosit pe japonezul Ono și pe olandezul de origine iraniană Reza, ambii achiziționați la propunerea lui. ­Altele sugerează că oficialul a suspectat că Puriul ar fi primit comision din transferurile lui Adrian Cristea și Marius Țucudean. Veniți în iarna trecută, ambii au dezamăgit: “Prințul” a prins numai 287 de minute dintr-un total de 2430, incluzînd și meciurile din play-off și din baraj, iar Țucudean mai puține, 244!  În conse­cință, chiar se poate spune că pe Rednic l-au curățat românii, compatrioții lui!

Pe de altă parte însă, ce mari comisioane să-și fi tras de vreme ce Standard i-a plătit Petrolului pentru împrumutul lui Cristea, deja întors acasă, 140.000 de euro și lui Dinamo, de unde l-a cumpărat pe Țucudean, 900.000, sume modeste comparativ cu zecile de milioane care circulă pe piață?!

Mai degrabă merită presupus că, insistînd pentru cei doi, Rednic a luat plasă. Și-a închipuit că pot fi cîștigătoare niște cărți ce se vor dovedi perdante.

Acum, mă îndoiesc că Rednic e de plîns.

De compătimit, nici atît. Va sta pe bară scurt timp sau nu va sta deloc, căci i se va oferi repede un angajament. Din ce i s-a întîmplat la Liège să reținem însă lipsa de respect a pre­ședintelui clubului belgian și, plecînd de la ea, să observăm că nu doar conducători din fotbalul mioritic n-au scrupule și n-au maniere. Mai larg răspîndită, boala e, din păcate, greu de tratat. Iar de vindecat, și mai greu.