Visul urît al Stelei
Cînd pierzi cu 5-1 acasă, ba și o partidă crucială, nu vorbești doar despre înfrîngere, ci despre prăbușire. Despre rușine. Despre dezastru. Despre catastrofă.
Firește, nu te împiedică nimeni să faci haz de necaz, în stilul lui Gigi Becali, dar […]
Cînd pierzi cu 5-1 acasă, ba și o partidă crucială, nu vorbești doar despre înfrîngere, ci despre prăbușire. Despre rușine. Despre dezastru. Despre catastrofă.
Firește, nu te împiedică nimeni să faci haz de necaz, în stilul lui Gigi Becali, dar asta ajută, scuzați expresia, ca o frecție la un picior de lemn. Logic e să vezi unde ai greșit, să-ți îndrepți greșelile și să nu le mai repeți.
Deși Reghecampf nu-și impută nimic, atît el, cît și Mihai Stoica ar avea ce să-și reproșeze. Ambii au luat meciul cu Stuttgart prea ușor, la preț de matineu. De parcă Steaua ar fi întîlnit un adversar lipsit de pretenții din Liga 1, unul dintre cei pe care îi bate înainte de a intra pe teren, nu o nucă tare din Bundesliga, o echipă cu tradiție și ștaif.
Tocmai pentru că a petrecut atîția ani în Germania, Reghe trebuia să fie prevenit și, în consecință, precaut. Nu era momentul să se alarmeze, însă era obligat să știe că VfB, în ciuda locului 12 din clasament, se află într-o puternică revenire de formă, în creștere, în ascensiune. Că a învins în 3 din ultimele 4 deplasări și a scos un prețios 0-0 la Dortmund cu Borussia, campioana en titre. O fi știut aceste amănunte, dar nu s-a văzut.
Cu tot respectul pentru ce a realizat Steaua pe parcursul actualului sezon, dominat autoritar pe plan intern, afirm că Reghe et Comp au crezut exagerat, mai mult decît era cazul, în capacitatea propriei echipe. În forța. În valoarea ei. La fel de grav e că, încurcînd unitățile de măsură, au confundat partenerul și au părut chiar că-l subestimează. Altfel nu se explică, în condițiile în care îi era suficient un egal pentru a-și asigura calificarea, de ce Steaua s-a hazardat cu 3 oameni pe linia de fund, l-a împins pe Latovlevici la mijloc, iar pe Ad. Popa, pe Rusescu și uneori pe Cr. Tănase i-a trimis pe poziții foarte avansate!
S-ar fi recomandat, inclusiv în ideea eficienței, ca formația roș-albastră să nu se expună, ci să aștepte. Să joace acoperit, nu deschis, să fie prudentă, nu să se arunce. Veți zice că în urma războiului, în special a unuia pierdut, mulți viteji se-arată. Deștepții se îmbulzesc la cuvînt, greu îi oprești! De acord, ceea ce nu scuză însă superficialitatea cu care trupa lui Reghe a abordat întîlnirea cu VfB, într-o manieră puerilă, lesne de sesizat și, pasul următor, de contracarat. Antrenorul însuși se plîngea că, pe lîngă erorile de la fazele fixe, apărătorii lui au lăsat largi spații libere. Iar de acord, dar din vina cui a fost vraiște pe benzi, Bulevardul Magheru?! Nicidecum a celor peste 50.000 de spectatori care au sfidat frigul și au trăit umilința asemenea unor eroi.
Cel mai simplu ar fi să decretăm că Steaua trebuie să uite repede coșmarul de joi seara. Fals, nu trebuie să-l uite. Dimpotrivă, e datoare să analizeze atent ce, cît și unde a greșit. Eșecul cu Stuttgart să-i fie învățătură de minte, să nu-l transforme în dramă, dar nici să nu-l ia în derîdere. Altminteri, va fi în pericol și la Copenhaga , subiect pe marginea căruia vom mai discuta.