Cu Sabău, nu cu Gigi

Ne-am obișnuit ca Gigi Becali să se bage și unde nu-i fierbe oala. Prezență sufocantă pe TV, el le știe pe toate, el se pricepe la toate și el își dă cu părerea despre toate  Nu-s în regulă nici cei […]

Ne-am obișnuit ca Gigi Becali să se bage și unde nu-i fierbe oala. Prezență sufocantă pe TV, el le știe pe toate, el se pricepe la toate și el își dă cu părerea despre toate  Nu-s în regulă nici cei care, scuzați expresia, i se uită în gură, dar primul de arătat cu degetul rămîne patronul Stelei. Acesta și-a pierdut demult măsura, simțul realității.

Printre cei neagreați de Gigi se numără și Ioan Ovidiu Sabău, ale cărui calități de tehnician europarlamentarul le-a pus sub semnul îndoielii de-a lungul timpului. L-a contestat pe Neluțu în perioada în care o pregătea pe Bistrița, îl bîrfește și acum, altfel nu și-ar fi permis să afirme că, aducîndu-l la Rapid, “Copos l-a primit pe Satana în club”.

Becali a explicat că-l hulește pe Sabău nu pentru că n-ar cunoaște meserie, ci din pricină că aparține Martorilor lui Iehova, organizație religioasă pe care Gigi n-o suportă. Tocmai de aceea a și insistat recent pe lîngă George Copos să schimbe antrenorul, deoarece “și cel mai rău creștin e mai bun decît cel mai de seamă iehovist”! Ar fi de rîs dacă n-ar fi de plîns.

Evident, nu-i treaba patronului unei echipe, indiferent de numele ei, să comenteze cu voce tare ce se întîmplă la altă echipă.

Nu-i numai lipsă de eleganță, e și o încălcare a Regulamentului. Pe latifundiarul din Pipera însă îl doare în cot de amîndouă. El se imaginează buricul pămîntului și, titlu de film, cînd vrea să fluiere, fluieră, nu-l oprește nimeni! Regretabil e că încurcă borcanele, că amestecă fotbalul cu religia, deși una-i una și alta-i alta. N-au nimic în comun și, ca atare, n-ar  trebui să se intersecteze. În fond, fiecare crede în cine și în ce dorește, religia fiind la liber în orice țară civilizată de pe pămînt.

Cum a greșit în clipa în care s-a implicat în transferul lui Sepsi de la Bistrița la Benfica, apanajul impresarilor, nu al antrenorilor, Sabău a gafat și deunăzi, cînd i-a răspuns investitorului din Ghencea. A declarat că “oameni ca Becali vor dispărea și vor rămîne oamenii de valoare… Cei cu atacuri murdare se vor retrage încet, încet în umbră”. În ciuda faptului că răbufnirea lui Sabău pare de înțeles, poate îl ajuta mai mult să fi tăcut. Să nu-l fi stîrnit pe unul care, dincolo de o generozitate răsplătită mediatic din belșug, n-a învățat cînd să se oprească. La fel cum n-a învățat nici cînd să înceapă.

Eu însumi ortodox cu frica lui Dumnezeu, nu-i dau dreptate lui Gigi Becali. Nu pot să-i dau fie și în ideea că e dreptul lui Ioan Ovidiu Sabău, al oricărei persoane, să se închine la cine dorește și cît vrea. Eventual, chiar să nu se închine. A eticheta pe cineva în funcție de religia lui înseamnă a-l discrimina, adică a-l jigni, atitudine de neconceput în lumea de azi, mentalitate perimată și sancționabilă. Dacă discriminarea vine din partea unui om de fotbal, bogat sau nu, e periculos. Și mai grav e însă dacă ea constituie, cazul de față, opera unui europarlamentar care vorbește de dimineață pînă seara pe micile ecrane.