Autocritica lui Del Bosque

Mărturisesc că, fără să fie favorita mea la Euro 2012, am ținut cu Portugalia în fața Spaniei. Sincer, n-aș putea spune de ce. Poate pentru că nu mă mai încîntă stilul Spaniei de a plimba la nesfîrșit mingea de parc-ar […]

joi, 28 iunie 2012, 3:25

Mărturisesc că, fără să fie favorita mea la Euro 2012, am ținut cu Portugalia în fața Spaniei. Sincer, n-aș putea spune de ce. Poate pentru că nu mă mai încîntă stilul Spaniei de a plimba la nesfîrșit mingea de parc-ar juca handbal pe semicerc, un manierism ce riscă să-i agaseze pe din ce în ce mai mulți. Nu vă mirați, cînd devine loc comun, și perfecțiunea obosește, chiar și ea poate plictisi!

Cred că am ținut cu cine trebuia deoarece, cu excepția reprizelor suplimentare, dominate de Furia Roja, Portugalia n-a fost cu nimic inferioară infinit mai galonatei ei adversare. Dimpotrivă, a arătat mai vie, mai insistentă și mai periculoasă. După chipul și asemănarea lui Cristiano Ronaldo, mai fîșneață, de unde și convingerea că, dacă s-ar fi punctat ca la box, judecătorii ar fi declarat-o în unanimitate învingătoare pe baza primelor 90 de minute. Din păcate însă, însuși Ronaldo a irosit o ocazie imensă în buza prelungirilor și Portugalia a ieșit din scenă. Cu fruntea sus, dar a ieșit.

Îndrăznesc să scriu că spaniolii, e o părere, nu un verdict, au obținut calificarea și cu ajutorul unui dram de noroc. A acelui strop care separă izbînda de înfrîngere și pe care nu reușești să-l explici totdeauna. Ori nu reușești niciodată. El te ajută sau te ocolește, se întîmplă și atît. Reconstituiți filmul deznodămîntului de pe Donbass Arena și o să gîndiți la fel: Bruno Alves și Fabregas au șutat pe rînd în bară de la 11 metri, numai că mingea portughezului a sărit înapoi în teren, pe cînd cea trimisă de spaniol s-a strecurat în poartă! Numai 2-3 centimetri, hai 5-6, au dus fericirea într-o tabără și disperarea în cealaltă.

Probabil că și Vicente Del Bosque a simțit că formația lui, în absența unui vîrf de meserie, se va descurca mai greu și din pricină că Bento și băieții lui o studiaseră cu lupa. Practic, o învățaseră ca pe-o poezie. Iată de ce, dorind să dinamizeze atacul, antrenorul pe care Regele Juan Carlos l-a uns marchiz în 2011 a început cu Negredo în teren și cu Fabregas pe bancă! Opțiunea se va dovedi însă neinspirată. Scurt timp după pauză, Del Bosque a înțeles că a greșit, drept pentru care l-a înlocuit pe jucătorul Sevillei cu cel al Barcelonei. Din clipa aceea, Spania a simplificat jocul, i-a conferit un plus de viteză și de agresivitate.

M-a mai impresionat la Don Vicente o extraordinară stăpînire de sine, seninătatea cu care a înfruntat momentele de maximă tensiune, de cumpănă, în care totul atîrna de un fir de păr. Era 0-0, se intrase în prelungiri, dar chipul lui Del Bosque continua să rămînă netulburat, imperturbabil, de-ai fi jurat că echipa lui conduce la scor, detașat! El declara recent că “Sînt lucruri mai importante pe lume decît victoria. Și învinsul are valori de transmis”, cuvinte aparținînd unui tehnician care, dacă Spania va triumfa și duminică seara, va ajunge primul din istorie victorios în Champions League, la Mondiale și la Europene!

Comentarii (68)Adaugă comentariu

Albu (88 comentarii) • 28 iunie 2012, 23:19

Da, da, da, Portugalia a fost peste Spania vreo 60 de minute din 90, dar unora le place atat Spania incat nu vor recunoaste asta niciodata. Si eu merg pe mana dlui Ioanitoaia.

ion (1 comentarii) • 28 iunie 2012, 23:38

Portugalia si Germania au avut cele mai fain meciuri, se anunta o finala plicsititoare, s-ar putea totusi Spania sa salveze impresia proasta cu un meci reusit in finala

FisherKing (22 comentarii) • 28 iunie 2012, 23:44

Observ pe aici o serie de oameni care sustin ca jocul Spaniei sau al Barcelonei e plicticos. Se prea poate. Dar e fotbal! Nu stiu de ce, dar stilul meschin in care Chelsea, de pilda, s-a incoronat in CL imi face scarba. La fel si fotbalul american pe care il practica Realul lui Mourinho sub privirile permisive ale unor arbitri carora renumele madrilenilor le cam indoaie sira spinarii.
Finala acestui campionat european se va disputa intre singurele doua echipe care merita cu adevarat sa o joace. Pe de o parte, Spania, care a penalizat pe rand impotenta perena a francezilor si fotbalul fandosit, dar lipsit de zvac al unor portughezi care parca vor sa-l copieze pe Mourinho si cand respira. De partea cealalta, Italia, care pentru mine e cea mai frumoasa surpriza de la Euro. Cred ca e prima data in existenta Squadrei Azzura cand intra pe terenul de fotbal ca sa joace fotbal. Si ce fotbal! Este cu adevarat o Spanie adaptata la posibilitatile tehnice ale peninsularilor. Pe rand, englezii, care au inventat un sport, dar nu au invatat niciodata sa-l joace si nemtii, care demonstreaza ca nici cu jucatori naturalizati nu pot aduce plusul de imaginatie de care ar avea nevoie, s-au inclinat in fata Italiei, surprinsi parca de faptul ca macaronarii stiu sa treaca de centrul terenului.
Vom vedea o finala latina, pentru ca asa e firesc intr-un sport care ar trebui sa celebreze indemanarea si exploziile de fantezie, nu sangele, sudoarea si lacrimile de furie.

Ovidiu (4 comentarii) • 29 iunie 2012, 0:55

Draga domnule Ioanitoaia,

Pentru ca tocmai vorbim toti de Stiinta care a reusit sa invinga Federatia timpul unei manse, as dori sa va vorbesc despre acest lucru. Am vorbit desigur si despre datoria Federatiei fata de Stiinta in timp ce Mititelu revendica nebunesc 250 de milioane de euro. Am insumat voios valorile jucatorilor Stiintei date de Gazeta acum cateva zile cu ajutorul site-ului specializat transfermarkt si am ajuns la un total de 22,95 de milioane de euro. Daca Federatia s-ar indura sa dea vreo 10 sau 15 milioane de euro in plus pentru „dommages et interets” cum spun francezii, cred ca ar fi o suma corecta, ce spuneti ?

Cu stima,

Ovidiu

Radi (4 comentarii) • 29 iunie 2012, 0:55

Spania este cea mai buna echipa nationala din lume. Lasati parerile dragi specialisti. In fata Spaniei exista tot timpul aparari betonate. Toti stiu ca daca nu se apara Spania le poate da o caruta de goluri. Asa i s-a intamplat Irlandei.Dar Trapatoni n-a ales sa moara urat. Si-a jucat cartea si a pierdut….frumos. Portugalia a facut un meci superb,tactic si defensif altfel erau pierduti. Dar n-au meritat sa castige. Scarita lui Ramos stie de ce:))) Cand ai fundasi ca cei ai Spaniei atunci dragi contestatari chiar n-aveti dreptate. Si ca sa va inchid gura de tot,Spania a revolutionat inca o data fotbalul devenind prima echipa nationala care fara un varf autentic in teren in marea majoritate a meciurilor are cea mai buna posesie si cele mai multe ocazii de gol. Viva Espagna! Pt mine este o incantare sa vad echipa Spaniei la lucru,chiar si intr-un meci ca cel cu Portugalia pt ca stiu ca isi vor lua revansa curand.

Ciprian (2 comentarii) • 29 iunie 2012, 1:40

Prefer manierismul spaniol anti-jocului de inspiratie Mou. Si permiteti-mi sa va contrazic: si in cele 90 de min tot Spania a avut ocaziile mai periculoase. Cum sa fie Portugalia mai buna cu doar 2 suturi pe poarta tot meciul?

submarina (32 comentarii) • 29 iunie 2012, 7:53

SUNT ABSOLUT DE ACORD CU AUTORUL

calin (20 comentarii) • 29 iunie 2012, 8:52

Spania e cea mai buna din lume si va face tripla istorica. E adevarat ca Portugalia a fost intr-o zi de gratie (mai ales portarul) si Spania a prins o zi mai slaba, de aici echilibrul, dar in finala se va vedea adevarata Spanie. Oricum, pe ansamblul celor 120 de minute Spania a dominat clar semifinala.

daniel (2 comentarii) • 29 iunie 2012, 9:52

@Ovidiu Ioanitoaia: Cu tot respectul, sa spui ca cele doua bare de la 11m sunt separate strict prin noroc denota o cunoastere aproximativa a fotbalului, ba chiar si a unor notiuni de fizica de bun simt.
De ce credeti ca barele superioare se transforma foarte rar in goluri, spre deosebire de cele laterale? Sa fie vorba de noroc sau de miscarea mingiei in cele doua plane diferite, dintre care unul este afectat de gravitatie?
Eu cred ca mai corect este sa zicem ca alegerea lui Fabregas a fost mult mai potrivita momentului, ca riscurile unei astfel de executii sunt mult mai mici decat incercarii de a baga mingea sub bara si, deci, ca acel spaniol a fost „mai bun” decat acel portughez.

FloreaDj (26 comentarii) • 29 iunie 2012, 11:34

@daniel. Faci teoria chibrirtului ca nu o sa pretinzi ca spaniolul a vrut sa traga in stalp si sa devieze mingea in poarta ca doar nu te crezi Einstein. Ca acel, sa ma scuzi, e cea mai nefericita cacofonie, asa ca pune mana pe carte si peste vreo 20-30 de ani apuca-te sa polemizezi cu Ioanitoaia.

Manou (2 comentarii) • 29 iunie 2012, 11:51

O sa asteptati ceva sa va raspunda Ioanitoaie ca abia l-am vazut pe plaja langa Atena. Vorbea engleza cu un tip bsrbos.

daniel (2 comentarii) • 29 iunie 2012, 16:33

@FloreaDj: Din ceea ce ai scris nu prea am reusit sa selectez ceva cat de cat inteligibil. Oi fi eu de vina…

Teoria chibritului se foloseste ca sa acuzi complicarea unui lucru simplu si clar. Asa e, doar ca (precum la Radio Erevan) in cazul asta e pe dos. E la mintea cocosului ca ai un risc mai mic tragand cu efect dinspre interior spre exterior catre bara laterala, decat daca alegi orice fel de executie spre vinclu. Risc mai mic, nu nici-un risc. Orice om care a jucat ceva fotbal stie asta, evident nu in termeni de fizica. De aceea spuneam ca e la nivelul bunului simt. Adica, simplu si clar. Cand spui altceva si argumentezi dupa ureche, atunci, da, faci teoria chibritului.

Cat despre polemizat, se poate polemiza foarte bine cu argumente pe un subiect anume, independent de nivelul magnissim de competenta in toate nivelele de activitate ale celuilalt.

geniulfotbalistic (1 comentarii) • 30 iunie 2012, 0:05

Pentru cei care vorbesc de antijocul lui Mou. Acesta vine ca raspuns anti-jocului spaniol predat de Cruyff si dus la mare arta de Guardiola. Ceea ce face Barcelona este frumos pentru ca exista fantezia Sud-Americana a lui Messi, dar chiar si asa stilul de joc tiki-taka-kaka-maka netezeste varfurile, nu lasa sa se dezvolte niciun lider, nicio valoare. Dovada este ca la nationala furiei roja fara fantezia aminitita anterior, au rezultat cele mai urate meciuri de la campionatul european si cel mondial trecut, unde victoriile cu 1-0 sunt deja de referinta. italia dupa parerea mea este umana, cu greseli, temperamentala, perfecta, si este dusa la nivel de arta, cand impasibilul pirlo paseaza mingiile aproape cu mana sau capriciosul balotelli rateaza cand 25 de ocazii, cand din doua suturi face aproape 3 goluri. Niciodata arta nu a fost perfecta, si niciodata perfectiunea nu va castiga. Del Bosque era impasibil pt ca sansele sale de a pierde cu acel antijoc sunt foarte mici. Mai bine ca s-a ajuns la penalty-uri si ca spaniolii au avut emotii pana tarziu, caci daca ar fi condus cu 1 – 0 dintr-o jumatate de ocazie, aceea ar fi fost poate singurul lucru notabil pe care semifinala iberica l-ar fi avut de oferit.

Dani (3 comentarii) • 30 iunie 2012, 20:46

„Poate pentru că nu mă mai încîntă stilul Spaniei de a plimba la nesfîrșit mingea”. Gata, s-a plictisit lumea de tiki-taka? Dadea rezultate deoarece era somniferul perfect pentru jucatorii adversi…acum este si pentru public. Dar apare alta problema: cind ati mintit? Atunci cind ii laudati ori acum cind ii criticati?

Ovidiu (4 comentarii) • 1 iulie 2012, 2:55

@geniulfotbalistic
Imi pare rau ca te contrazic insa Spania joaca un joc aproape perfect. Nu este ABSOLUT DELOC un anti-joc.
Anti-jocul cel mai total a fost jucat de Chelsea contra Barcelonei in semi-finalele Ligii dar si in semi-finala Interului impotriva aceleiasi Barca. Anti-joc inseamna a strica jocul ori, pratic, a nu juca fotbal. O definitie perfecta pentru meciurile lui Chelsea si lui Inter. Mourinho a creat un anti-joc oribil, care a stricat imaginea fotbalului si tocmai el spunea (dupa ce Barcelona l-a eliminat cu Realul sau) ca „i-ar fi jena sa castige o Liga asa”. Acest lucru este un anti-joc : a te baricada intr-un mod total defensiv, nearatand niciun fotbal. Ceea ce face Roja este total diferit : ei joaca perfect si daca perfectiunea te oboseste, atunci nu mai stiu ce sa spun. Dar, lasa, pentru bucuria ochilor, David Villa o sa se intoarca si o sa mai puna fantezie. In orice caz, sper ca Spania va reusi sa castige aceasta „tripleta” istorica Euro-Mondial-Euro !

barbu (74 comentarii) • 1 iulie 2012, 8:58

va plictiseste jocul de pase laterale ale spaniolilor, domnule ioanitoaia?! probabil ca ati dat de prea plin, de pe urma nationalei lui angelo niculescu, a lui mircea lucescu si iordanescu… se aduna, mdeh. prea mult pentru o viata. doar ca spaniolii (aflati deja dincolo de creasta valului, mai la vale, la incheierea ciclului de generatie) continua sa castige la cel mai inalt nivel.

iustin (82 comentarii) • 1 iulie 2012, 22:46

Luati un loc

Hiltroll (1 comentarii) • 2 iulie 2012, 9:10

Atât meciul cu Portugalia cât si finala cu Italia de aseara au demonstrat un lucru: Spania nu va pierde un meci, respectiv un titlu, decât atunci când jucatorii echipei se vor simti plictisiti sa mai joace la victorie.
Diferenta fundamentala dintre tiqui-taca si alte sisteme care vizeaza mentinerea posesiei balonului este în pasele scurte în adâncime. Spania poate sa lase impresia ca „plimba mingea” la nesfârsit dar ceea ce pot ei sa faca si alte echipe care imita – nu, este ca pot sa-ti dea gol oricând (ori cel putin sa ameninte poarta foarte serios), daca doresc. Si nu conteaza câti jucatori ai la cutie – pot sa fie 11 si poti sa mai aduci înca 2, tot degeaba. Nici o alta echipa nu poate face asta în fotbalul de azi. Sper sa revad cei 7 magnifici la mondialul urmator.
Spania a fost singurul motiv ca am reluat vizionarile de fotbal dupa mai mult de zece ani de dezamagire în fotbalul local si international, dar sper – pentru viitorul fotbalului – ca va fi cineva care sa învinga o echipa de legende la urmatorul mondial.