Spania puţin, Franţa nimic!
Partida dintre Spania şi Franţa a fost urîtă, cea mai anostă din „sferturi”. Ştearsă, adesea chiar plictisitoare. Asta s-a întîmplat şi deoarece campioana continentală a deschis scorul repede şi a simţit că adversara nu-i în stare să-i pună probleme, s-o […]
Partida dintre Spania şi Franţa a fost urîtă, cea mai anostă din „sferturi”. Ştearsă, adesea chiar plictisitoare. Asta s-a întîmplat şi deoarece campioana continentală a deschis scorul repede şi a simţit că adversara nu-i în stare să-i pună probleme, s-o ameninţe. De aceea nici n-a insistat, desprinzîndu-se la 2-0 abia după penalty-ul primit în minutul 90.
Adevărul e că Spania n-a sedus, iar Franţa a decepţionat. Prima a făcut jocul ei obişnuit de posesie, celebrul tiki-taka împrumutat de la Barcelona şi menit să păcălească mai devreme ori mai tîrziu orice apărare. Dar şi ceva în plus. Reluaţi filmul şi veţi observa că în jurul purtătorului de balon se aflau în fiecare fază măcar 3-4 iberici, uneori şi 5-6!
Nu bag mîna în foc că Spania, care sîmbătă seara a recurs la un vîrf autentic (Torres) doar spre final, folosind în schimb o armată de mijlocaşi, îşi va păstra coroana. Părerea mea e însă că nici o altă formaţie nu reuşeşte la Euro 2012 să acopere terenul precum cea a lui Del Bosque. Numai Germania încearcă să concureze la capitolul respectiv, dar nu iese mereu în cîştig. Rezumînd, de presupus că Spania n-a impresionat pe Donbass Arena şi pentru că n-a avut nevoie. A lăsat însă impresia că, la o adică, ar găsi resurse şi idei să forţeze.
„Naţionala” lui Blanc a arătat că nu poate şi, mai grav, că nici nu prea vrea. Cu excepţia unui sfert de oră din repriza secundă, a ars gazul de pomană. Nu-s singurul care consideră că Franţa seamănă tot mai tare cu Portugalia de-acum cîţiva ani: are fotbalişti de calitate, dar nu şi echipă pe măsura lor!
Doldora de talente cărora inclusiv ziariştii de pe malurile Senei le reproşează egoismul, ea continuă să ducă dorul unui lider, gen Zidane sau Thierry Henry, capabil să se facă ascultat pe gazon şi în cabină. Să fie antrenorul din teren. Comparînd-o cu „o găină zăpăcită”, l’Equipe a exagerat, însă nu foarte tare. Practic, Malouda, Ribery şi Benzema au rămasi datori la fel ca la Euro 2008, de unde trupa pregătită atunci de Domenech a plecat cu coada între picioare, ultima din grupa României! Alături de opinia publică din Hexagon, şi timpul începe să-şi piardă răbdarea cu Benzema et Comp.
Trebuie socotit vinovat şi Blanc. Pe lîngă că a scăpat din mînă vestiarul, n-a nimerit nici garnitura de start. De parcă ar fi descoperit America, i-a titularizat pe Reveillere, Malouda şi M’Vila ca să-i ţină rezerve pe Diarra, Nasri şi Menez!!! Să zicem că pe Nasri l-a sacrificat spre a-i da satisfacţie presei, supărată că mijlocaşul lui City i-a cerut să nu mai critice aiurea, dar e greu de explicat, chiar imposibil, de ce i-a sărit din schemă pe ceilalţi! Dacă Germania a bătut Grecia şi pentru că Löw a mutat la fix cu Schürrle, Reus şi Klose, Franţa a fost învinsă de Spania şi din pricina neinspiraţiei lui Blanc. Unii rîd, alţii plîng, mingea se învîrte, vom mai comenta pe marginea turneului final.