Jupîni, dar în faţa cui?

S-a dovedit iarăși că au dreptate aceia care susțin că nu mai există echipe mici în fotbalul de azi. Că s-au egalizat valorile și orice adversar, inclusiv cel fără palmares, a devenit greu de îngenuncheat. Ne-am convins de asta urmărind […]

S-a dovedit iarăși că au dreptate aceia care susțin că nu mai există echipe mici în fotbalul de azi. Că s-au egalizat valorile și orice adversar, inclusiv cel fără palmares, a devenit greu de îngenuncheat. Ne-am convins de asta urmărind startul întîlnirii Luxemburg- România, abordată de formaţia gazdă în vervă, avansată, agresivă şi bine aşezată în teren. Spre norocul nostru, ea a irosit însă două mari ocazii, așa cum i se va întîmpla, din păcate, și lui Marica.

Elevilor lui Pițurcă le-a trebuit aproape jumătate de oră ca să arate cine e jupînul. Deși mijlocașii au pierdut destule mingi, din care pricină acestea nici n-au ajuns la atacanți, “tricolorii” au reușit să-și impună superioritatea, clasa în plus. Venit logic, golul lui Torje i-a descătuşat, pentru ca recidiva aceluiaşi proaspăt „italian”, produsă pînă la pauză, să închidă practic meciul.

Mai degrabă nespectaculoasă, cu rare faze de poartă și o încleștare oarbă în zona centrală, repriza secundă n-a adus nimic nou. Firește că ne-a convenit. Luxemburghezii nu s-au predat, dar n-au reușit să mai amenințe careul lui Tătărușanu. Băieții noștri, din rîndul cărora i-aș remarca pe Mățel, C. Lazăr și, evident, Torje, au continuat să domine, însă nici ei n-au mai insistat. Cum își urcaseră sacii în căruță, erau de-acum cu gîndul la confruntarea cu francezii.

Să recunoaştem că evoluţia de aseară a „tricolorilor” n-a încîntat, ba uneori a şi lăsat de dorit. Am așteptat mai mult. Mai departe însă, indiferent în fața cui și cum s-a realizat, un succes trebuie prețuit și apreciat ca atare. Egală ca scor cu cea a Franței, victoria din Ducat e cu atît mai importantă cu cît a fost obținută pe merit.

Dar în afara oricărui dubiu mai e și un alt lucru. Dacă România va repeta la București prestația fără strălucire din Luxemburg, cu numeroase momente de relaxare, pare puțin probabil că va izbuti să bată marți Franța. Să credem însă în vechea vorbă că nici un meci nu seamănă cu altul. Cel de pe National Arena chiar nu va trebui să semene!