O greşeală omenească

Părea că Manchester United şi-a arvunit titlul în Anglia, însă lucrurile s-au complicat în mod surprinzător. Înaintea ultimelor 3 etape, mai păstrează doar 3 puncte avans după ce-a pierdut cu Arsenal în deplasare, 0-1, iar Chelsea, principala sa urmăritoare, a […]

Părea că Manchester United şi-a arvunit titlul în Anglia, însă lucrurile s-au complicat în mod surprinzător. Înaintea ultimelor 3 etape, mai păstrează doar 3 puncte avans după ce-a pierdut cu Arsenal în deplasare, 0-1, iar Chelsea, principala sa urmăritoare, a cîştigat derby-ul londonez, 2-1 cu Tottenham. Duminică, Utd. şi Chelsea se vor întîlni pe Old Trafford şi, chiar dacă formaţia lui Sir Alex are avantajul terenului, orice se poate întîmpla.

Toţi specialiştii consideră că la succesul lui Chelsea, obţinut după ce Spurs au deschis scorul, a contribuit serios şi brigada de arbitri condusă de Andre Marriner. La golul egalizator, mingea şutată de Lampard n-a depăşit linia porţii cu întreaga circumferinţă, în vreme ce Kalou a reuşit victoria “albaştrilor” din poziţie de ofsaid!

În ce fel credeţi că a reacţionat managerul lui Tottenham, Harry Redknapp, într-un moment în care, pierzînd un meci-cheie pe mîna arbitrilor, echipa sa riscă să rateze calificarea în Europa League ce i-ar aduce 30 de milioane de lire sterline, circa 35 de milioane de euro?

Ei bine, şi-a păstrat calmul. În loc să sară la gîtul cavalerilor fluierului, le-a cerut şefilor FIFA să introducă grabnic tehnologia video, “altfel arbitrii vor ghici mereu în asemenea situaţii!”. În rest, Redknapp s-a mulţumit să spună “Tuşierul a greşit, dar n-a făcut-o intenţionat. A fost o eroare omenească”.

Din păcate, la noi lucrurile stau exact pe dos. Mai ales patronii cluburilor, în frunte cu Gigi Becali şi Marian Iancu, acuză sau măcar suspectează pe toată lumea. Văd comploturi pretutindeni, răbufnesc la fiecare fază controversată! Legîndu-se pînă şi de un corner, pînă şi de o repunere de la margine, se dezlănţuie şi provoacă scandaluri nesfîrşite! E trist şi grav că se dau în spectacol. Mai trist şi mai grav e că nimeni nu-i trage la răspundere.

Evident că nu în asta constă diferenţa ca de la cer la pămînt dintre fotbalul britanic şi cel românesc. Există numeroase alte argumente ce explică superioritatea celui dintîi, tradiţia, organizarea, bugetul etc. Dar nu cumva al nostru a rămas de căruţă şi din pricina lipsei de fair-play, de eleganţă, de corectitudine?

Cu siguranţă că ştiţi răspunsul. E DA, iar atît timp cît nu vom schimba macazul, nici nu vom ieşi din tunel. Vom privi admirativ în jur fără să învăţăm nimic şi, făcînd haz de necaz, vom continua să ne purtăm crucea.