Profesorul Adailton
Spre a-l menaja şi a-l feri de al patrulea cartonaş galben înaintea derby-ului de-acasă cu Timişoara, Hizo l-a introdus pe Adailton în partida contra Brăneştiului abia în minutul 64. Vasluiul era vioara întîi, dar nu reuşea să se impună în […]
Spre a-l menaja şi a-l feri de al patrulea cartonaş galben înaintea derby-ului de-acasă cu Timişoara, Hizo l-a introdus pe Adailton în partida contra Brăneştiului abia în minutul 64. Vasluiul era vioara întîi, dar nu reuşea să se impună în faţa unui adversar incomod. Dincolo de ambiţia tipică unei nou-promovate, să convenim că Victoria n-a avut niciodată prea mult farmec. După retragerea lui Ilie Stan, a rămas însă şi fără arma ei de bază: şi-a pierdut încrederea, şi-a pierdut moralul.
Intrarea brazilianului, pe numele său complet Adailton Martins Bolzan, a luminat asemenea unui soare scăpat dintre nori evoluţia formaţiei moldovene şi a stabilit repede învingătoarea. Marcînd golul de 3-1 printr-o execuţie fabuloasă, preluare pe piept din alergare şi voleu cu stîngul direct la vinclu, sud-americanul a făcut diferenţa. La 34 de ani, împliniţi pe 24 ianuarie, el le-a dat iarăşi dreptate celor care-l consideră CEL MAI VALOROS FOTBALIST DIN LIGA 1. Personal, chiar gîndesc că e.
În ciuda faptului că măsoară numai 1,75 m, Adailton posedă o ştiinţă a jocului, un fler şi o tehnică impresionante. Aşa se şi explică de ce a fost ales Gheata de Aur a CM de tineret din 1997 şi a bifat în Italia, la Parma, la Hellas Verona, la Genoa şi la Bologna, peste 300 de meciuri. Mai exact, 302 şi 86 de goluri.
Deşi l-a adus spre finalul carierei şi-l plăteşte regeşte, Porumboiu a tras cartea cîştigătoare. Şi dacă salariul lui lunar echivalează cu cel al tuturor titularilor de sîmbătă ai Brăneştiului, clar că Adailton îşi merită banii. E un maestru, un profesor. Presărat, din păcate, cu străini mediocri dar fiţoşi, campionatul nostru ar căpăta altă imagine şi ar obţine rezultate mai bune în cazul în care s-ar bucura de prezenţa mai multor jucători de clasa acestui brazilian sau a compatriotului său Wesley, jolly jocker-ul lui Hizo. Vrabia mălai visează, nu?
Altfel, Vasluiul arată ca o echipă lucrată, cu ştaif. Se simt priceperea şi insistenţa antrenorului. Are însă şi unele slăbiciuni, mai ales în apărare, unde precizia de metronom a lui Cînu şi ardoarea lui Papp nu pot drege mereu ce mai strică fundaşii laterali Milanov şi Annang. De bănuit că primul, parcă operat de reflexe, prinde „naţionala” Bulgariei şi pentru că e ginerele ex-goalkeeperului internaţional Mihailov, actualul preşedinte al federaţiei sofiote. La rîndu-i, previzibil şi inconstant, ghanezul de 20 de ani urmează să mai crească, el invocînd şi scuza că, neprimind la timp viza, a ratat perioada de cantonament din iarnă.
Oricum, FC Vaslui trage în mod justificat la titlu şi păstrează şanse reale să-l ia. Să vedem însă ce se va întîmpla joi, la duelul de totul ori nimic cu Timişoara.