Când fotbalul e nedrept

Veche de o săptămână, imaginea continuă să circule pe internet și să emoționeze. Ea arată un fotbalist cu fața marcată de suferință, căruia i se acordă ajutor medical în afara terenului. În spatele unei porți. Cei care-l asistă par îngrijorați […]

Veche de o săptămână, imaginea continuă să circule pe internet și să emoționeze. Ea arată un fotbalist cu fața marcată de suferință, căruia i se acordă ajutor medical în afara terenului. În spatele unei porți. Cei care-l asistă par îngrijorați întrucât tânărul aflat la pământ plânge de durere. Și nu joacă teatru. I se va depista o întindere musculară la picior și va sta o lună.

Surprinsă pe Turk Telekom Arena din Istanbul la jumătatea meciului Galatasaray-Kayserispor, în final 1-1, secvența îl înfățișează pe portarul formației vizitatoare, Silviu Lung junior. Doctorii au decis înlocuirea acestuia la pauză după ce românul s-a accidentat în clipa în care a intervenit miraculos la ocazia lui Digne. Chiar mai mult. Deși a apărat numai 45 de minute, Silviu a reușit 7 plonjoane uluitoare, grație cărora va fi desemnat MVP-ul partidei!

Specialiștii l-au ridicat în slăvi. Dacă analistul TV Feyyaz Ucar, 28 de selecții pentru Semilună, l-a caracterizat „excepțional”, Ridvan Dilmen, și el un ex-internațional, 29A, i-a făcut goalkeeperului originar din Craiova un compliment și mai frumos: „A bifat o stagiune precedentă incredibilă. S-a autodepășit în toate meciurile importante”. Și asta, vă rog să rețineți, într-un campionat socotit superior, net superior, celui din România.
Afirmațiile de mai sus nu sunt amabilități gratuite. Nu-s bilete de favoare. Deoarece Lung jr. a fost declarat cel mai bun portar din Super Lig în sezonul trecut și conduce ierarhia și acum, cu 40 de parade salvatoare în 8 întâlniri. Cine-și imaginează că asta e o bagatelă se înșală amarnic. Și uită că turcii se iubesc pe ei mai mult decât pe străini.

Referitor la cel mai tânăr membru al dinastiei de portari Lung, vă reamintesc că Silviu jr., 31 de ani, la Kayseri din 2017, și-a anunțat recent retragerea din națională. Vestea n-a stârnit un interes deosebit. Logic, din moment ce Silviu jr. a jucat un singur meci întreg în tricoul tricolor, unul singur! Cu Pițurcă selecționer, contra Albaniei în 2011, un 1-1 care, culmea, nu s-a televizat la noi! În rest, a mai prins 6 minute în amicalul cu Honduras din 2010 (R. Lucescu) și 42 în cel cu Algeria din 2014, iar cu Pițurcă pe bancă.

De-atunci, adică în ultimii 6 ani, responsabilii naționalei l-au convocat când și când, dar nu l-au mai folosit niciodată. Deși Silviu făcea, ca și azi, minuni între buturi. De unde, ca să vorbim și despre caracter, a refuzat superoferte de la Galata și Beșiktaș, numai deoarece promisese că nu pleacă nicăieri în cazul în care Kayseri scapă de retrogradare. Și-a respectat cuvântul.

Mereu rezerva rezervei la națională, adesea în lotul lărgit și rareori în cel restrâns, n-a mai acceptat statutul și a închis ușa. N-a trântit-o, a închis-o încet, cu băgare de seamă ca nu cumva să supere pe cineva. Să deranjeze.

Nu doresc să mă lansez în comparații, cum că unii, îi bănuiți, apărau la națională fără să apere cu lunile la club. Pretind însă că Silviu Lung junior merita mai mult decât a primit. Rareori generos, fotbalul e adesea nedrept, chiar crud. Dacă vreți un exemplu în acest sens, gândiți-vă la portarul lui Kayserispor. Degeaba numărul 1 în Super Lig!