„Bursucul” n-a greșit!
Asupra unui singur aspect cred că lumea, altfel împărțită în tabere opuse, a căzut de acord. Că acest CFR-Craiova, 2-3 în Gruia, a fost un meci frumos, cel mai frumos de la reluarea campionatului. Ca atare, li se cuvin felicitări […]
Asupra unui singur aspect cred că lumea, altfel împărțită în tabere opuse, a căzut de acord. Că acest CFR-Craiova, 2-3 în Gruia, a fost un meci frumos, cel mai frumos de la reluarea campionatului. Ca atare, li se cuvin felicitări ambelor combatante pentru că ne-au oferit un spectacol de calitate. Să zic așa, o masă îmbelșugată.
Scriam fix la sfârșitul partidei că fantezia a bătut rigoarea. Îmi mențin opinia. Totuși, deoarece și-a adjudecat victoria în minutul 88, când Camora a deviat cu călcâiul în proprie poartă șutul lui Cicâldău, accept că U a avut și oarece șansă. Pentru că oricine învinge la potou trebuie considerat și norocos. Mai ales dacă, asemenea Craiovei, marchează golul decisiv împotriva cursului jocului, în plină dominare adversă.
Impresia mea e că, presată de un adversar ce revenise de la 0-2 la 2-2, Craiova s-ar fi mulțumit până la urmă cu un egal obținut pe terenul campioanei. N-ar fi fost de lepădat. Fără ca asta să însemne că Universitatea, îndrăzneață și exuberantă în repriza 1, superioară, n-a meritat victoria.
Personal, cred că a meritat-o, ea datorându-se în bună măsură curajului și strategiei antrenorului Bergodi, pe care mulți, prea mulți!, l-au privit ca pe un tehnician de duzină. Dar despre Bergodi, care se poate lăuda cu 3 victorii din 3 meciuri, cu un viitor prilej. În ciuda izbânzii realizate la Cluj, m-aș sfii să compar actuala echipă din Bănie cu Craiova Maxima. Nu m-aș grăbi, aș mai aștepta. Gândesc că mai are drum lung și întortocheat până acolo.
Totodată, deși a arătat uneori ca o mașinărie uzată, cu numeroși jucători ieșiți din formă (Omrani, Camora, Burcă, Cr. Manea), CFR rămâne mai departe principala candidată la titlu. Scuzați locul comun, ea a pierdut o bătălie, nu războiul. Mai păstrează doar un punct avans, dar continuă să fie liderul clasamentului. Craiova e însă un outsider.
Altminteri, nu fotbalul practicat de cele două formații a stârnit o avalanșă de comentarii pe site-uri, ci arbitrajul. În special, faza din minutul 6, la care Istvan Kovacs l-a sancționat cu cartonaș galben pe Costache pentru simulare, în vreme ce „feroviarii”, în frunte cu Dan Petrescu, au pretins penalty. Surprinzător, tocmai pentru că vorbeau de regulă aceeași limbă, cei mai cunoscuți experți în materie, Ion Crăciunescu și Cristi Balaj, au interpretat diferit momentul respectiv. La DigiSport, cel dintâi s-a declarat ferm pentru 11 metri, pe când celălalt a mers la fel de hotărât pe mâna „centralului” la Telekom.
Am văzut, revăzut și răsvăzut secvența, dar nici acum nu mi-e ușor să mă pronunț. Apreciind că atacantul clujean mai degrabă a provocat contactul, căutându-l prin aceea că a dus intenționat piciorul spre Vlădoiu, sunt tentat să judec ca Balaj. Că arbitrul a fluierat ce trebuia, într-o fază cu adevărat greu de cântărit. Legat de asta, aș pune o întrebare. Dacă unui purtător al ecusonului FIFA, ba și din clasa Elite cum e Kovacs, nu-i dai credit deși e excelent plasat și controlează acțiunea, atunci cui îi mai dai și când?!
Cert e că succesul repurtat de Craiova lui Bergodi în Gruia a relansat campionatul, al cărui final se anunță echilibrat, pasionant. Iată că n-a greșit Dan Petrescu prevestind că „Titlul se va juca până în ultima etapă!”. Nu degeaba se spune că uneori de ce ți-e teamă nu scapi.