„Minciuna zburătoare”

Există mai multe subiecte controversate aici, însă cel mai dezbătut dintre ele priveşte mingea cu care se joacă World Cup 2010. Nu mai e un secret pentru nimeni, ea se numeşte Jabulani, ceea ce ar însemna în limba zulu, traducerile […]

Există mai multe subiecte controversate aici, însă cel mai dezbătut dintre ele priveşte mingea cu care se joacă World Cup 2010. Nu mai e un secret pentru nimeni, ea se numeşte Jabulani, ceea ce ar însemna în limba zulu, traducerile diferă, să-i faci fericiţi pe toţi. Pe toţi, nu şi pe portari, care continuă să reclame că, luînd traiectorii imprevizibile, Jabulani le dă nu numai palpitaţii, dar şi dureri de cap. Din care pricină, sigur aţi remarcat, ei preferă să respingă şuturile, căutînd să le prindă mai rar sau deloc.

Goal-keeperii s-au plîns şi înaintea Mondialelor, printre contestatari numărîndu-se şi englezul Robert Green. El a şi păţit-o primul, cînd a încasat un gol ridicol în meciul cu Statele Unite, la finalul căruia a spus că balonul în discuţie e „o minciună zburătoare”. Unii vor zice că, făcîndu-se de rîs, Green a încercat să se apere, să se dezvinovăţească. Atît că şi alţi portari au căzut victime mingii buclucaşe. Algerianul Chaouchi s-a păcălit la şutul slovenului Koren, iar echipa lui a pierdut cu 0-1. La fel a suferit şi nigerianul Enyeama spre sfîrşitul partidei cu grecii. Scăpînd balonul expediat de Tziolis, i-a oferit lui Torosidis şansa să marcheze pentru 2-1 şi să aducă victoria formaţiei elene.

Nu doar portarii amintiţi mai sus s-au pronunţat asupra lui Jabulani, ci aproape toţi. Inclusiv brazilianul Julio Cesar şi spaniolul Iker Casillas, ultimul acuzînd că „mingea asta e o iluzie, un coşmar”. Încă mai mult. Pe listă au apărut şi cîţiva jucători de cîmp, intrigaţi şi enervaţi de „figurile” mingii care ar trebui să le aducă fericirea. Recent cîştigător al Ligii Campionilor cu Inter, olandezul Wesley Sneijder a declarat că „balonul e ciudat, greu de stăpînit. Nu prea mă obişnuiesc cu el şi nu-s singurul. Majoritatea coechipierilor au această problemă, mai ales la pasele lungi”. Îl susţine şi Steven Gerrard, căpitanul selecţionatei Angliei: „Cînd loveşte gazonul, mingea sare aiurea şi te induce în eroare. N-aş vrea să fiu în pielea portarilor!”. Dacă pînă şi un englez a ajuns să-şi piardă calmul înseamnă că lucrurile chiar nu-s în regulă. Adevărat, mingea e aceeaşi pentru toţi, dar de ce să creeze atîtea necazuri?!

În faţa valului de critici, realizatorii lui Jabulani au simţit nevoia să intervină. Şeful Departamentului Dezvoltare de la Adidas, Hans-Peter Nurnberg, nu i-a contrazis pe contestatari, poziţie pe care s-a situat şi unul dintre principalii săi colaboratori, dr. Andy Harland de la Sports Technology Loughborough University din Marea Britanie, însă nici nu i-a liniştit. Precizînd că au lucrat vreme îndelungată să facă din Jabulani „un produs competitiv, de clasă”, amîndoi i-au povăţuit pe fotbalişti să exerseze mai mult, căci numai astfel vor putea îmblînzi noul balon. Au admis că mingea circulă ceva mai repede şi sare ceva mai sus, după care n-au mai prididit să-i laude calităţile! „De acord, a recunoscut Harland, portarii vor fi uneori în dificultate, e însă datoria lor să se familiarizeze cu Jabulani, să se împrietenească”.

Nimic nou sub soare, nu-i aşa? Doar că, pînă una-alta, „minciuna zburătoare” de la 2010 FIFA World Cup South Africa provoacă drame. Inaugurată de Green, lista celor împinşi să gafeze rămîne deschisă. Va trece însă şi această ediţie de Cupă Mondială, iar Jabulani, aidoma predecesoarelor sale, va fi uitată, se va renunţa la ea. Zburătoare ori nu, minciuna are totdeauna picioare scurte.