Bijuterii de tinichea

Chiar dacă în etapa precedentă terminase la egalitate cu Clinceni pe teren propriu, înfrângerea suferită de FCSB în meciul cu Dinamo trebuie socotită o surpriză.

Se aprecia, și se apreciază, că FCSB are mai multă calitate, o valoare în plus.

De la Dinamo, care ratase din nou calificarea în Top 6, nu prea era cine știe ce de așteptat. Paradoxal, victoria „câinilor” s-a realizat grație golurilor marcate de Sin și de Vali Lazăr, adică de către un fotbalist ieșit din circuit de 6 luni și de unul care, întors din liga secundă turcă la peste 30 de ani, prinsese un singur minut în actualul campionat! Spune-mi cine te-a bătut ca să-ți spun cine ești, nu?

Ambițioasă și mobilizată, formația din Ștefan cel Mare a pus mai mult suflet ca oricând. Impulsionată de Fabbrini, MVP-ul întâlnirii, a dovedit o dăruire vecină cu sacrificiul. A fost organizată, coerentă, lucidă. Sigur a ajutat-o și eliminarea lui I. Cristea, căruia arbitrul Feșnic i-a arătat mai întâi cartonașul galben și mai târziu, speriat că Perovici era inconștient, pe cel roșu. Trebuia roșu din prima, date fiind violența intervenției și consecințele ei. Oricum, „centralul” a procedat bine că a revenit asupra hotărârii inițiale. El a mai și greșit duminică, dar mărunțișuri, nimic decisiv.

În vreme ce Dinamo a luptat exemplar pentru fiecare minge, inclusiv pentru cele ce păreau pierdute, FCSB s-a mulțumit cu puțin. Cu un efort minimal. Dincolo de eroarea lui Vintilă, care n-a apelat, deși în 10, la închizătorul capabil să mai protejeze careul lui Bălgrădean, roș-albaștrii au jucat în dorul lelii. Fiecare pentru el și pentru scouterii din tribună, niciunul pentru colectiv.

Într-un duel pe care FCSB l-a considerat floare la ureche, ei i-au lipsit multe. Înainte de orice, dar și cel mai grav, i-a lipsit atitudinea, spiritul de echipă. S-a păcălit persoana care a efectuat schimbările, Vintilă ori chiar Gigi Becali?, când și-a imaginat că „repudiații” (prea grași, prea uzați etc) Ad. Popa și Gnohere vor putea înviora ofensiva. Cel dintâi a mai trimis câteva centrări folositoare. Celălalt abia a atins mingea în jumătate de ceas!

Dar problema crucială a vicecampioanei a constituit-o, ca și cu Clinceni, maniera parcă dezinteresată, neprofesionistă, în care s-au prezentat așa-numitele bijuterii ale lotului, mereu lăudații Man, Fl. Coman și Moruțan. Să zicem că primul, singurul integralist dintre ei, s-a mai zbătut. A mai transpirat. Ceilalți însă au fost mâini moarte, simpli figuranți, apatia celor doi scoțându-l din sărite până și pe Gigi Becali, admiratorul lor necondiționat.

Nemulțumit în general, probă că Fl. Tănase a ajuns „lupul moralist”, iar I. Cristea „de pe altă planetă”, investitorul a sesizat că „am jucat astăzi fără Coman și fără Moruțan. Sunt jucători valoroși, dar nu sunt pregătiți”. Să convenim că, deși justă, remarca încurcă și mai tare lucrurile. Le bagă în ceață, deoarece constată ceva fără să ofere vreo variantă de ieșire. Pentru că talentul e important în carieră, dar nu și suficient. Se cere dublat de râvnă, de hărnicie.

În măsura în care vedetele sale nu-s pregătite, și n-arată c-ar fi, rezultă că vinovat e antrenorul, Bogdan Argeș Vintilă, omul care, citez din Becali, „va rămâne lângă mine până la moarte, nu-l voi da afară niciodată!”. S-ar recomanda, glumesc doar pe jumătate, ca investitorul însuși să se ocupe de antrenamente, Gigi să le conceapă și să le dirijeze! Abia atunci ar putea visa să-l vândă pe Fl. Coman cu 30 de milioane de euro sau chiar cu mai mult.