Duminica obosiților

Într-adevăr, Dinamo - CFR a fost un meci fără sare și fără piper, mai ales în repriza 1.

După pauză s-a mai înviorat, dar tot n-a sedus. S-a construit cu zgârcenie și întâmplător, ambele formații părând să-și propună din start o remiză albă! Ca atare, niciuna n-a forțat. Cum fiecare a irosit câte o ocazie uriașă de gol, întâi Moldoveanu, apoi Rondon, rezultatul merită considerat echitabil. Așteptam însă mai mult de la ambele combatante. Mult mai mult.

Totuși, n-aș fi drastic cu nivelul jocului. Fie și deoarece CFR a aliniat la București garnitura secundă. Au lipsit, lăsați la odihnă, Burcă, Djokovici, Culio, Deac și Traore, iar Bordeianu și Omrani au intrat pe parcurs. Francezul abia în minutul 86. Față de duelul cu Rennes din Gruia, Dan Petrescu i-a păstrat numai pe Arlauskis (din nou excelent), Boli și Camora.

Evident că o echipă cu pretenții trebuie să aibă un lot amplu, cu 18-20 de jucători de valoare ridicată și apropiată. Nu-i însă cazul la noi, unde există o diferență sesizabilă între titulari și rezerve. În Liga 1, nu-i ușor să alcătuiești prima echipă, darămite să te mai gândești și la cea secundă! Înainte de a fi o chestiune de atitudine, e una de buget. Te întinzi cât îți permite plapuma, dar plapuma noastră e scurtă.

I-am auzit pe unii reproșându-i lui Petrescu că exagerează când reclamă starea de oboseală și de stres a băieților săi. N-au dreptate, în ideea că „feroviarii” au susținut în actualul sezon un număr-record de partide, 30! Dacă FCSB a disputat 26, Craiova 24 și Viitorul 20, celelalte divizionare A au bifat câte 18 meciuri. Chindia și Gaz Metan, chiar 17. Ca atare, CFR are motive să se plângă. Dacă aspiră însă la performanța internațională, trebuie să găsească soluții să-și țină jucătorii în priză și în formă.

Nu doar fotbaliștii au arătat obosiți duminică, ci și, surprinzător, Ovidiu Hațegan. Liderul arbitrilor români, foarte apreciat în Europa, a greșit des și grav! Din pricină că n-a acordat 3 lovituri de la 11 metri clare, una pentru Dinamo, două pentru CFR, a primit nota 3 în Gazetă.

Accept că, fiind vorba despre faze confuze, greu de lămurit și în urma repetatelor reluări video, primele puteau scăpa unui ochi mai puțin versat. La al treilea însă, la care s-a referit și Dan Petrescu după meci, „centralul” n-are nicio scuză. Chiar niciuna. În fața lui, Ciobotariu îl trage pe Păun de tricou aproape să i-l rupă, ba îi blochează clujeanului înaintarea, iar Hațegan n-are reacție! Probabil că 99 de arbitri dintr-o sută ar fi indicat punctul cu var, nu și, incredibil, cel mai bun arbitru român!

Delegat abundent în țară și în străinătate, mai mult ca oricând, e omenește ca Hațegan să se simtă obosit. Fizic și psihic. Încărcat de fotbal. De înțeles. Dar normal ar fi fost ca el însuși să fie conștient de asta și să solicite o pauză. Un respiro. Nu să încaseze barem după barem și să facă erori de diletant. Dacă Hațegan arbitrează aiurea, ce să le ceri unui Adrian Cojocaru, care a dat peste cap Hermannstadt – Viitorul, ori lui Marius Avram, care n-a observat, unicul din stadion!, hențul comis de Fofana în careu la Sepsi – Gaz Metan?!

În același timp, senin, președintele CCA, grecul Vassaras, încasează 8.500 de euro pe lună și se bate cu pumnii în piept că arbitrajul păstorit de el stă pe cai mari. Stă pe dracu’!