Ăştia sîntem!

Ce şi-au propus Ticu Lăcătuşu şi Cornel Coman reprezintă cel mai ambiţios proiect din istoria alpinismului nostru. Urmînd linia Cercului Polar de Nord, ei traversează calota glaciară a Groenlandei pe schiuri, încercare extrem de dificilă din pri­­­­­cina condiţiilor meteo potrivnice, […]

Ce şi-au propus Ticu Lăcătuşu şi Cornel Coman reprezintă cel mai ambiţios proiect din istoria alpinismului nostru. Urmînd linia Cercului Polar de Nord, ei traversează calota glaciară a Groenlandei pe schiuri, încercare extrem de dificilă din pri­­­­­cina condiţiilor meteo potrivnice, dar şi pentru că traseul abordat îl depăşeşte cu o sută de kilometri pe acela străbătut de Fridtjof Nansen. Celebrul explorator norvegian care ne-a lăsat moştenire îndemnul “Ai pierdut, continuă, ai învins, continuă!”, lecţie de sport şi de viaţă.

Privind tentativa celor doi, evident că nu poţi întreprinde o asemenea expedi-ţie, lipsită de orice sprijin exterior! , fără o pregătire minuţioasă şi fără un echipament costisitor. Ai nevoie de un curaj nebun pentru ca, la temperaturi ce co­­­­­­­­­boară pînă spre minus 30 de grade, să tragi după tine o sanie încărcată cu 125 de kilograme! Într-o frază, trebuie să fii bărbat adevărat. Chiar mai mult, să fii un temerar, un învingător.

Pe www.lacatusu.ro, puteţi citi amănunte despre bătălia crîncenă pe care alpiniştii amintiţi o duc în fiecare clipă cu natura ostilă şi, pînă la urmă, cu ei înşişi. Lor li se potrivesc, ca o mănuşă, cuvintele rostite de George Mallory cînd a fost întrebat ce l-a împins să escaladeze Everestul.  Pentru că există!”, a răspuns englezul şi a zîmbit.

Vreau să mă refer însă la altceva mai departe. La faptul că, pe 14 mai, am postat pe site-ul Gazetei o corespondenţă trimisă de Ticu Lăcătuşu din inima Gro­­enlandei. Dramatic, emoţionant, textul relata cum, surprinşi de o furtună de zăpadă, cei doi nici măcar nu puteau ieşi din cortul îngheţat bocnă şi strivit sub troiene deoarece, la un vînt de peste 120 de kilometri pe oră, riscau să fie spulberaţi!  Nici nu se lamentau, nici nu cereau ajutor. Doar descriau prin ce momente cumplite trec, de cumpă­­nă. Pur şi simplu, atît.

Cîte comentarii credeţi că a stîrnit textul menţionat? Ei bine, zero, nici unul într-o săptămînă! Să nu vă imaginaţi că fac pe moralistul. În fond, pe site-ul Gazetei ori pe oricare altul intră, logic, cine e interesat de subiectul respectiv, cine rezonează cu el. De acord, ceea ce nu mă opreşte să mă mir, numai atît, să mă mir!, că aventura lui Lăcătuşu și Coman ne-a lăsat pe noi, compatrioţii lor, absolut indiferenţi!  Din păcate, nu ne-a păsat şi nu ne pasă de un de­­­­­­­­­­­mers ex­­cep­­ţi­­o­­nal, la care se încumetă puţini muritori. Rezervat doar celor puternici.

Dacă ar fi apărut pe www.gsp.ro vreo declaraţie a lui Gigi Becali, la care destui strîmbă din nas şi reproșează că “iar ne asaltaţi cu aiurelile oierului!”, cu siguranţă că ea ar fi prilejuit minimum 70-80 de comentarii, poate şi mai multe!! Cu scuzele de rigoare, haideţi să ne privim în oglindă şi să nu ne mai amăgim! Ăştia sîntem, nu sîntem alţii!