Nesătuii

Onor observatorii de arbitri se ocupă exact cu asta, îi observă pe arbitri şi, în funcţie de prestaţia acestora, le pun note. Ca să poată îndeplini asemenea misiuni, respectivii provin din rîndul cavalerilor fluierului retraşi şi ţin, logic, de CCA. […]

Onor observatorii de arbitri se ocupă exact cu asta, îi observă pe arbitri şi, în funcţie de prestaţia acestora, le pun note. Ca să poată îndeplini asemenea misiuni, respectivii provin din rîndul cavalerilor fluierului retraşi şi ţin, logic, de CCA. Rolul lor nu trebuie confundat cu al supervizorilor, mai puţini şi aleşi exclusiv dintre mahării FRF şi LPF.

O dată încheiată introducerea, să trecem la subiectul de azi. Analizînd reparaţia observatorilor pe par-cursul returului, constatăm că unii au primit delegări foarte des, iar alţii foarte rar. Oricîtă înţelegere am manifesta faţă de nerespectarea unui ţintar, tot e cazul să ne mirăm: Dan Petrescu, George Ionescu, Constantin Gheorghe-Suceavă şi Cornel Sorescu au fost prezenţi la cîte 9 întîlniri de A în 13 etape, iar Stan Prodan la 7, în timp ce Nicolae Rainea la 6, Patriţiu Abrudan la 4 şi Ioan Danciu numai la una! Mirarea nu prea se justifică cîtă vreme cei cu multe delegări sînt membri ai Comisiei Centrale! Pare normal ca oamenii să se îngrijească de ei şi de bunăstarea lor, nu?

Să admitem că Petrescu şi Gheorghe-Suceavă au fost arbitri mari, deşi departe de clasa şi de prestigiul lui Rainea. Dar restul? Sorescu şi Prodan n-au figurat niciodată pe lista FIFA. Trimis şi la 4 partide de Liga a II-a!, ultimul s-a numărat printre arbitrii mediocri, de pluton. Totuși, există o explicaţie pentru frecvenţa cu care li s-au încredinţat meciuri ca să nu stea nici un week-end. Ambii au putere: primul desemnează brigăzile la ligile inferioare, iar celălalt răspunde de ra-poartele întocmite de “centrali”. Evident, cine-mparte parte-şi face!

Vă veţi întreba, poate, ce-i cu asta? Chiar e, din moment ce un observator de arbitri încasează 16,5 milioane de lei vechi pentru fiecare partidă, bani în mînă, neimpozabili! Din acest motiv şi vorbeam mai sus despre bunăstare. Deoarece, calculînd, ajungem la concluzia că Gheo-rghe-Suceavă, Sorescu, Petrescu şi Ionescu au luat din observări aproape cîte 150 de milioane în martie şi aprilie, adică peste 70 de milioane pe lună! Trai pe vătrai, venit frumos într-o ţară în care salariul mediu brut n-a depăşit în ia-nuarie 20 de milioane!

Reiese că, lipsiţi de măsură, ba şi de decenţă, oficialii CCA nu se mai opresc. Nesătui, trag spuza pe turta lor şi îşi umplu buzunarele. Nu-i corect ce se întîmplă, nu e, dar cine să îi cheme la ordine pe profitori cînd înşişi şefii lor, supervizorii, iau şi mai mult, 24,5 milioane de meci?! N-ar mai fi nimic de comentat. Cu asemenea conducători, fie ei şi de rang mai mic, fotbalul românesc îşi duce crucea.