Eu te-am făcut, eu te omor!

Cine n-a văzut meciul de la Guimaraes și citește că FCSB a pierdut cu 0-1, ba și dintr-un penalty controversat, își imaginează că partida a fost una echilibrată, pe muchie de cuțit.

N-a fost. Iar dacă tabela de marcaj ar fi indicat la final 4-0 sau chiar 5-0 pentru formația lusitană, nu s-ar fi mirat nimeni.

Întrucât Vitoria a irosit câteva ocazii imense, a avut și două bare, în vreme ce FCSB n-a mișcat în front.
Într-adevăr, în prelungiri, I. Cristea putea să marcheze și, la 1-1, să aducă in extremis intrarea bucureștenilor în grupele Europa League. Din păcate, lovitura lui de cap, trimisă dintr-o poziție ideală, l-a luat la țintă pe portarul Douglas. Florin Tănase însuși, altfel inexistent în meci, a avut tăria să recunoască, bărbătește, că „N-ar fi fost corect să ne calificăm astăzi!”. Chiar n-ar fi fost, dovadă că fișa tehnică a întâlnirii (posesie, cornere, șuturi etc) a certificat superioritatea garniturii gazdă la toate capitolele. Absolut la toate, fără excepție.

Mai departe, n-ar fi foarte multe de spus față de ce știam despre ocupanta ultimului loc din Liga 1. În ciuda mizei deosebite, ea nu și-a găsit cadența nici în Portugalia. A jucat apatic și greoi, lent și bălmăjit, deși a părut alcătuită mai logic, mai puțin la întâmplare, comparativ cu evoluțiile anterioare. Aparențele au înșelat din nou și FCSB n-a apărut nici mai bine așezată în teren, nici mai omogenă. Pentru că o serie de jucători, supraponderali ori în urmă cu pregătirea, n-aveau ce căuta într-o partidă despre care se anticipa că va fi cu cuțitele pe masă.

Aș începe lista corigenților cu Pintilii, ca s-o completez cu Moutinho, Gnohere, Soleidis și M. Roman I, dar aș lăsa-o deschisă. Mi-aș permite aici o paranteză, dedicată căpitanului Pintilii. Cu două luni înainte de a împlini 35 de ani, dintre care vreo 6 petrecuți în tricoul roș-albastru, acesta a anunțat după Guimaraes că se retrage. Deși are de dat jos câteva kilograme, apreciez că s-a grăbit. Surprinzător, Gigi Becali n-a încercat să-l liniștească, ci l-a umilit. „Mai bine că se retrage!”, a sărit cu gura patronul, rănind un jucător care, grație meritelor mai vechi, nu trebuia luat peste picior.

Datorită experienței și atașamentului lui Pintilii, FCSB va avea oricând nevoie de unul ca el. Dacă nu pe gazon, căci vârsta nu iartă pe nimeni, măcar în vestiar ori, ca ultimă soluție, la birou.

Astfel ajungem la cel care a creat această confuzie, harababură de nedescris, Gigi Becali fiind principalul vinovat de prăbușirea echipei. Una la care s-a raportat greșit și periculos, conform vorbei că eu te-am făcut și eu te omor! Întâi, nu el a făcut-o. Apoi, întreaga sa atitudine, căci filosofie nu se poate numi!, a băgat o formație iubită, ori măcar stimată, în înfundătură. Într-o beznă de nepătruns. Când nu-ți mai încapi în piele și proclami că te ocupi de fotbal exclusiv „pentru bani și pentru distracție”, comiți o gravă eroare. Și ce distracție să fie aceea când te bat toți adversarii, iar unii te și ridiculizează?!

Din cauza manierei sale dictatoriale, a disprețului de a-i trata pe cei din jur ca pe niște marionete, uneori chiar ca pe niște slugi, Becali a distrus propria echipă și a îngropat-o. Odată cu ea, a ucis și speranțele fanilor, fie ei tot mai răzleți, tot mai necăjiți. În fine, eliminarea din EL reprezintă o notă de plată care nu-i deloc mică. Gândind că FCSB e lanterna roșie a Ligii 1, posibil ca ea să nu fie și ultima.