Cereți-vă scuze!
Am tratat subiectul, așa-numitul „Scandal Colțescu”, în 3 rânduri. Pe 9 și 11 decembrie 2020, apoi pe 4 ianuarie 2021. Am susținut de fiecare dată că, indicându-l pe carmerunezul Pierre Webo, secundul lui Bașakșehir, cu vorbele „Ăla negru!”, Sebastian Colțescu […]
Am tratat subiectul, așa-numitul „Scandal Colțescu”, în 3 rânduri. Pe 9 și 11 decembrie 2020, apoi pe 4 ianuarie 2021. Am susținut de fiecare dată că, indicându-l pe carmerunezul Pierre Webo, secundul lui Bașakșehir, cu vorbele „Ăla negru!”, Sebastian Colțescu s-a pripit, dar nu trebuie acuzat de rasism. Deoarece, am explicat pe larg, termenul negru nu are o asemenea conotație în limba noastră. Cum, de altfel, nu are nici noir în franceză ori black în engleză.
În articolul intitulat „Nu-l răstigniți pe Colțescu!”, subliniam că acesta a utilizat „o expresie nepotrivită, neadecvată”. Că trebuia să se abțină. După care am precizat însă că „A spune despre cineva că e negru nu reprezintă o ofensă în limba română. Nicidecum o jignire și, cu atât mai puțin, o manifestare rasistă”.
Deși cazul nu-i încă încheiat, constat că UEFA, care a deschis o anchetă privindu-l pe Colțescu, ca și pe Octavian Șovre, înclină să-mi dea dreptate. Conform unor surse autorizate, între care și Washington Post, ziarul ce l-a împins pe Richard Nixon să demisioneze de la Casa Albă în anii 1970, investigația întreprinsă de Comisia de Etică și Disciplină de la Nyon n-a reținut în cazul lui Colțescu acuzația de rasism. A eliminat-o din discuție. Iar WaPo nu obișnuiește să-și păcălească cititorii.
I-a reproșat însă încălcarea unor prevederi din Regulile Disciplinare UEFA referitoare la norme de etică, atitudine indecentă, dar atât. Nu rasism, numai „lesser charges”. Acuzații mărunte care i-ar putea aduce craioveanului o suspendare minoră ori chiar o amendă. Încadrarea la rasism l-ar fi costat scump. Risca să fie exclus definitiv din activitatea sportivă.
Totul e bine când se termină cu bine și să sperăm că așa se va întâmpla. Dar îndrăznesc să întreb: cum rămâne cu cei care s-au înghesuit să-l condamne vehement pe Colțescu, să șteargă pe jos cu el?! Lista s-ar cuveni începută cu însăși Roxana Mărăcineanu, ministrul delegat al sportului din Franța. Născută la București și emigrată la Paris la vârsta de 9 ani, aceasta i-a lăudat pe turcii de la Bașakșehir că, retrăgându-se de pe teren în meciul cu PSG, „Au luat o decizie istorică”! L-a pus la zid însă pe Colțescu, ale cărui cuvinte le-a calificat ca fiind „Expresia unui rasism ordinar”! Ce să vezi, doamna ministru s-a înșelat!
Dacă de la RM n-aveam mari așteptări, dânsa trăind în Franța de câteva decenii, am crezut că românii, cei de-acasă, vor încerca să-l apere pe Colțescu. Să-l sprijine, să nu-l părăsească la greu. Da’ de unde! De la Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combatarea Discriminării, care a identificat pe loc „un incident rasist”, la Ionuț Stroe, ministrul de atunci al TS, și de la Kyros Vassaras, șeful arbitrilor, la Răzvan Burleanu, președintele FRF, toți aceștia, dar și numeroși alții, juriști, sociologi etc, au tras în Colțescu cu întreg armamentul. Prietenie și solidaritate, nu glumă, tipic românești!
Normal ar fi, cavalerește, ca oficialii menționați să aibă onoare și să-și ceară scuze public după ce, spre a fi în trend, l-au crucificat pe Sebastian Colțescu și aproape l-au distrus psihic cu „intransigența” lor. Nu vă îmbătați însă cu apă rece, niciunul dintre ei n-o va face niciodată! Pariu?